Mulți s-au întrebat, astăzi, semnificația omagierii lui Grigore Alexandru Ghyka, ultimul domnitor al Moldovei, la Palatul Cotroceni. Unele opinii au criticat Guvernul București că încearcă să aducă în prim-plan realizările franceze, iar menționarea faptului că Grigore Ghica a înființat Jandarmeria română, în urmă cu 175 de ani, după modelul francez, e percepută ca fiind o acțiune simbolică justificată.
Este important să reținem că cea mai apropiată personalitate din circuitul politic actual de președintele Emmanuel Macron este Dacian Cioloș, fost premier, fost consilier la Cotroceni al fostului președinte interimar Ilie Bolojan și susținător deschis al lui Nicușor Dan.
Intâmplător sau nu, unul dintre urmașii domnitorului, Mihai Ghyka (video), care a fost prezent astăzi la ceremonia de la Palatul Cotroceni, a avut funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii în Guvernul Cioloș.
Mihai Ghyka a fost implicat în scandalul „Cumințenia Pământului” (sculptură a lui Constantin Brâncuși n.r.), referindu-se la controversa privind achiziția operei de către statul român, în contextul în care statul a derulat o campanie de strângere de fonduri, dar în cele din urmă a cumpărat sculptura cu fonduri guvernamentale.
În acest context, „Gândul“ a consultat mai mulți istorici pentru a determina semnificația precisă a returnării rămășițelor ultimului domnitor al Moldovei. Specialiștii susțin că revenirea oricărui conducător în patria sa trebuie interpretată drept o realizare relevată ca un gest de respect istoric.
Adrian Niculescu: „Este o recunoaștere merituoasă“
„Ca profesor de istorie, consider sincer că această inițiativă reprezintă un omagiu adus istoriei României. Nu găsesc alte explicații. Nu cred că există semnificații ascunse sau ascunse în această acțiune. În esență, personalitatea lui Alexandru Grigore Ghyka, Ghyka de Moldova, este una pozitivă în cronologia noastră. A fost o figură care, în limitele epocii, a contribuit la binele societății. Este un domn cu merite. Era un lider cu vederi liberale, susținând Revoluția de la 1848.“
„Un moment omagial al Jandarmeriei, care încearcă să-și reabiliteze imaginea“
Specialistul afirmă că evenimentul pare mai mult o ocazie de a evidenția activitatea Jandarmeriei Române.
„Este vorba despre 175 de ani ai Jandarmeriei. Nu trebuie să căutăm sensuri ascunse. Este o celebrare a instituției, care își dorește să se laude cu realizările sale. (…) După 1949, Jandarmeria a fost transformată în trupele de securitate, până după Revoluție, când și-a reinstituit denumirea. (…) Chiar dacă de atunci au trecut peste 30 de ani, iar rostul original s-a schimbat, Jandarmeria trebuie să-și reabiliteze imaginea, având în vedere trecutul său de cercetași de securitate pentru mai mult de patru decenii. Așadar, această ceremonie este o ocazie pentru a crea o imagine de prestigiu pentru instituție, mai mult decât pentru domnitor.“
„Această personalitate este meritorie“
„Am scoate în evidență pe acest om și pe familia Ghyka. Personal, nu sunt sigur dacă a fost intenționat să-i aducă în prim-plan de 35 de ani. Nu cred! (…) Acum era momentul aniversar și s-a considerat oportun. Această persoană merită apreciere. Mult mai mult decât Mihai Sturza, care s-a opus Revoluției de la 1848. El avea vederi liberale și provenea dintr-o familie de boieri susținători ai reformelor. Era un om dedicat ideii de modernizare și a susținut ideea de reconciliere între revoluționari și autorități.“
Mihai Manea: „O oportunitate de a ne onora eroii“
Specialistul în domeniu împărtășește această opinie și consideră gestul o formă de tribut adus istoriei naționale.
Mihai Manea, profesor și doctor în istoria relațiilor internaționale și studiilor europene, menționează: „Reîntoarcerea oricărui domnitor în patria sa reprezintă o realizare remarcabilă. Și, mai mult, președintele României a decis să plaseze sicriul cu rămășițele domnitorului Ghyka, un gest de respect profund, simbolic pentru evocarea valorilor naționale.“
El mai adaugă că această acțiune marchează o nouă etapă în istoria țării, iar cetățenii pot aprecia aceste manifestări comemorative.
„Din perspectiva unui istoric, analiza perioadei de după alegerile prezidențiale arată că România a intrat într-o etapă distinctă față de cea anterioară, ce include și revenirea simbolică a personalităților istorice. Relația privilegiată cu Franța, de-a lungul timpului, rămâne un element definitoriu. România a avut întotdeauna o apropiere specială de această țară. N-aș face amestecuri inutile între evenimente și semnificații.“
Adrian Cioroianu: „Implicația statului român se limitează la Jandarmerie. Nu are legătură cu Franța“
Fostul Ministru de Externe, Adrian Cioroianu, afirmă: „Este posibil ca acest moment memorial să fie o inițiativă oficială a statului, pentru recunoașterea personalităților istorice, precum Carol al II-lea sau Titu Liviu Maiorescu. Totuși, această organizare a înmormântării aparține familiei și Jandarmeriei, iar statul român este implicat în mod direct doar prin forța acestei instituții. Nu există o legătură directă cu Franța; nu omagiem pe francezi, ci simplu, omagiem Jandarmeria Română.“
În ceea ce privește afirmația că Alexandru Grigore Ghyka ar fi fost impus de către turci și ruși, Cioroianu consideră această critică neîntemeiată, deoarece toți domnitorii Romaniei din acea perioadă au fost aleși sub influențe externe, până la ascensiunea lui Cuza, ales de boieri.
SUGESTII ALE AUTORULUI:
REZIDIRE ISTORICĂ, gest de RESTITUIRE MORALĂ. Rămășițele pământești ale ultimului Domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, revin în țară. Ceremonia este organizată sub auspiciile președintelui Nicolae Ciucă.
Ion Cristoiu estimează că această ceremonie are implicații neavute până acum: „Grigore Ghica este considerat un domnitor influențat de ruși. Este momentul în care, alături de oficiali, recunoaștem această personalitate ca fiind un model pentru prezent“.
