Reacții în lanț din partea magistraților după declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu. Asociațiile de judecători și procurori au transmis un mesaj ferm vicepremierului Oana Gheorghiu – considerând că afirmațiile acesteia, potrivit cărora „plata pensiilor cu statut special s-ar realiza, luându-se fonduri de la copii înfometați sau de la bugetul spitalelor fără medicamente, reprezintă o formă de manipulare emoțională nocivă și iresponsabilă, având rădăcini în epoca stalinismului și a comunismului construit pe lupta de clasă”. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a intervenit în acest conflict, anunțând că sesizează Parchetul General împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu pentru incitare la violență, ură sau discriminare.
Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) condamnă ferm continuarea campaniei publice de denigrare a puterii judecătorești.
Poziția CSM față de declarațiile doamnei Oana Gheorghiu, vicepremier al Guvernului României
ACTUALIZARE. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) condamnă hotărât declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu, formulate într-un interviu televizat, prin care independența justiției și statutul magistraților au fost încălcate innerhalb de comportament iresponsabil și populist.
CSM a precizat că, „în raport cu afirmațiile doamnei vicepremier, față de conținutul concret și impactul acestora asupra imaginii și prestigiului funcției de magistrat, Consiliul a decis sesizarea organelor competente pentru cercetări în legătură cu infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare, prevăzută de art. 369 din Codul Penal.”
„Afirmațiile formulate într-o tonalitate emoțională, referitoare la fonduri pentru minorii cu patologii grave, și comparația dintre situația acestora și garanțiile financiare pentru independența justiției nu pot fi simple opinii personale, atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive.”
Such claims reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, alimentând un discurs periculos ce incită la ură și discriminare, menite să creeze animositate între societate și corpul profesional al judecătorilor. O opoziție artificială între judecători și „copilul flămând căruia i se ia de la gură” reprezintă manipulare și o tentativă de a devia nemulțumirile publice spre justiție, plasând irațional și artificial asigurarea resurselor financiare în legătură directă cu independența financiară a magistraților.
Independența justiției, inclusiv garanția financiară, conform jurisprudenței europene, nu reprezintă un privilegiu acordat judecătorilor în detrimentul altor categorii, ci garanția constituțională a societății democratice că drepturile fiecărui cetățean vor fi apărate și respectate de profesioniști ai dreptului, independenți de influențe exterioare, inclusiv de cele ale statului.
CSM reafirmă că puterea executivă, reprezentată de Guvern, are responsabilitatea în statul de drept să sprijine și să consolideze sistemul judiciar, nu să-l discrediteze, și trebuie să colaboreze instituțional în mod loial cu autoritatea judiciară pentru interesul societății democratice.
Consiliul solicită reprezentanților puterii executive să mențină un discurs echilibrat și decenț, evitând declarațiile iresponsabile, emoționale, care subminează independența justiției și respectul față de aceasta, precum și tendința de incitare a populației la ură împotriva judecătorilor și procurorilor,” a concluzionat CSM.
Președinții tribunalelor din România susțin poziția președinților Curților de Apel
ACTUALIZARE. Președinții tribunalelor din țară își exprimă public sprijinul față de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Lia Savonea, și față de întreg sistemul judiciar, în contextul atacurilor și presiunilor fără precedent exercitate asupra acestei instanțe.
„Justiția română funcționează ca un sistem unitar. Autoritatea instanței supreme garantează stabilitatea întregului sistem judiciar. Atunci când Înalta Curte de Casație și Justiție este supusă discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectele se răspândesc inevitabil către toate instanțele, afectând încrederea în întregul sistem.”
Vătămarea vârfului ierarhiei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea sistemului întreg — de la curțile de apel, tribunale și judecători — și cu diminuarea încrederii societății în capacitatea magistraților de a-și îndeplini rolul constitutional. Discreditarea publică a președintelui instanței supreme, prin manipulare și dezinformare, creează o arhitectură periculoasă pentru statul de drept, apropiind de o abatere fundamentală de principiile democrației, instaurând arbitrarul ca normă politică.”
Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie sprijinită, iar apărarea sa implică protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor, menținerea statului de drept și aplicarea principiilor fundamentale: prevalența adevărului și a justiției în recursurile și hotărârile definitive.
O democrație autentică nu permite ca o putere să ceară socoteală alteia în stradă, prin manipulare sau acțiuni subversive, mimând empatia pentru categorii vulnerabile și etichetând judecători drept dușmani ai poporului, declanșând o luptă de clasă imaginară.
Statul trebuie să își asume rolul de a crește nivelul de trai, de a proteja și de a uni, utilizând mecanisme legale și legitime, nu prin dezbinare și polarizare.
Lipsa dialogului funcțional și a înțelegerii mecanismelor juridice din partea autorităților executive indică o tendință de subjugare a justiției, pilon fundamental al statului de drept, și de confiscare a puterii statale. Ignorarea Constituției și a legislației, precum și discreditarea continuă a instanței supreme și a liderilor acesteia devin noile „valori” promovate de structurile statale.
În aceste momente, reafirmăm unitatea și responsabilitatea comună a corpului judiciar de a apăra independența sistemului, statul de drept, demnitatea judecătorilor și încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale, solicitând respectarea statutului constituțional și protejarea autorității instanței supreme, ca garanție a unui stat de drept funcțional.
„Modul coordonat de denigrare a profesiei a redus discursul public la cel mai jos nivel descalificant”
ȘTIRE INIȚIALĂ. Magistrații afirmă că scopul final al acestor acțiuni este „degradarea sistemului judiciar până la punctul în care puterea judecătorească își va pierde independența și forța necesare pentru a-și îndeplini rolul constituțional, garantarea egalității în fața legii și dreptul la un proces echitabil pentru toți cetățenii.”
Asociațiile profesionale ale judecătorilor condamnă ferm campania nejustificat de agresivă împotriva sistemului judiciar și subliniază că astfel de acțiuni reprezintă un atac direct la statul de drept și la dreptul fundamental al fiecărui cetățean la o justiție independentă.
Pe 30 iulie, magistrații au evidențiat că asemenea campanii conduc la destabilizarea gravă și ireversibilă a sistemului judiciar, generând o segregare a societății și subminând încrederea în deciziile instanțelor.
„Aceasta campanie nu s-a oprit și a culminat recent prin atacuri fără precedent la adresa Înaltei Curți și prin declarații iresponsabile, incalificabile și extrem de periculoase, venite din partea vârfului statului și a reprezentanților partidelor din coaliție.”
- 1. Atacurile la adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție, inclusiv prin campanii publice fără precedent de creare a unei opinie publice împotriva judecătorilor, reprezintă o încercare de discreditare a democrației constituționale, având în vedere rolul esențial al acestei instanțe în ierarhie.
Istoric, Înalta Curte a avut și trebuie să păstreze un rol crucial în sistemul juridic al României. Atacurile vehemente asupra acestei instanțe depășesc limitele criticii argumentate și subminează încrederea societății în întregul sistem. Aceste acțiuni se înscriu într-o campanie amplă de denigrare a justiției, susținută și semnalată de forurile europene ale magistraților și Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, care, pe 22 august, a făcut apel la autorități pentru sprijin reciproc.
- 2. Declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu din 8 noiembrie 2025, privind plata pensiilor speciale din fonduri furate de la copii și spitale, reprezintă o manipulare emoțională nocivă și iresponsabilă, cu rădăcini în epoca stalinistă și comunistă, bazată pe lupta de clasă.
Faptele și afirmațiile doamnei vicepremier, ca reprezentant al Guvernului, nu pot fi privite ca simple opinii personale. Ele reflectă o strategie națională de dezumanizare și subminare a încrederii în sistemul judiciar, legitimată de discursul oficial și nepedepsită de autoritate. După cum a afirmat și Prim-ministrul, „(…) diferența între opinii personale și acțiune în numele țării trebuie clară.”
Astfel de declarații amplifică divizarea socială și împiedică dialogul constructiv privind cadrul pentru judecători și procurori, dovedind lipsa de voință a guvernului de a colabora și de a susține independența justiției.
- 3. Declarațiile viceprimarului Timișoarei, din 7 noiembrie 2025, despre judecătoare implicate în relații cu interlopi, denotă o atitudine de extremă lipsă de respect și absurdă, în special în contextul suprem aspect al diversității profesionale, întrucât majoritatea judecătorilor fiind femei, aceste afirmații rănesc imaginea și demnitatea întregii categorii.
Un astfel de discurs, de o violență extremă, nu doar că reprezintă un atac la adresa magistraților, ci și o negare aproape completă a realității actuale, unde 73% dintre judecători sunt femei. Comentariile viceprimarului sunt și o disprețuire a victimelor abuzurilor, și o ofensă gravă la adresa femeilor care suferă agresiuni, revărsând prejudecăți și discursuri discriminatorii. Aceste exprimări sunt inacceptabile, josnice și total iresponsabile, în special dacă provin din reprezentanți ai autorităților și partidelor politice.
Imaginea publică a judecătoarelor ca victime ale abuzurilor sau discriminărilor trebuie protejată, iar astfel de afirmații perpetuează stereotipuri nocive, întărind prejudecățile și inegalitățile de gen, subminând încrederea în sistemul judiciar și în profesionalismul femeilor magistrat.
„De ce nu magistrații, ci modul în care guvernanții și-au îndeplinit atribuțiile a dus la criza bugetară actuală”
Asociațiile judecătorilor și procurorilor reafirmă solicitarea către autoritățile executive de a înceta atacurile și de a-și exercita atribuțiile constituționale de bună conducere, în condiții legale și transparente.
„UNJR, AMR, AJADO și APR vor utiliza toate măsurile legale pentru a combate aceste atacuri, în condițiile în care apelurile noastre publice pentru încetarea campaniei de denigrare a sistemului judiciar au fost ignorate, iar situația a devenit tot mai gravă, cu o creștere a discriminărilor și a discursurilor agresive. ”
Nu vom renunța niciodată la apărarea independenței justiției, indiferent de intensitatea și duritatea atacurilor, indiferent de proveniența politică sau socială a acestora, pentru că un sistem judiciar liber este fundamentul libertății tuturor.
Președinții Curților de Apel țară susțin și apără șeful Înaltei Curți
Președinții Curților de Apel din țară au emis, luni, un comunicat pentru susținerea șefei Înaltei Curți, Lia Savonea, și pentru apărarea sistemului judiciar în fața valului de critici și presiuni fără precedent. Ei afirmă că „atacurile la vârful ierarhiei judiciare vulnerabilizează întreg sistemul” și că „reformarea hotărârilor definitive prin căi extraordinare pune în pericol fundamentul dreptului și al legitimității sistemului judiciar.”
Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a denunțat o campanie „fără precedent” de „denigrare a instanței supreme și a judecătorilor” și de „destabilizare a ordinii de drept”, acuzând intervențiile externe și presiunile politice. În același timp, solicită autorităților să acționeze pentru prevenirea dezinformărilor și atacurilor hibride îndreptate împotriva sistemului judiciar.
Sursă foto: Gândul
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Președinții Curților de Apel susțin și apără șefa Înaltei Curți, Lia Savonea: „Discreditarea sistemului judiciar și atacurile la adresa judecătorilor devin din ce în ce mai frecvente și agresive”
- Reproșuri aduse Guvernului Bolojan: „Subjugarea și subminarea puterii judecătorești”
