Jurnalista Emilia Șercan consideră că plângerea penală depusă luni împotriva sa de către Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă o formă de intimidare politică și de „șantaj public”.
„Plângerea penală formulată de CSM împotriva Oanei Gheorghiu reprezintă o metodă semnificativă de intimidare a Guvernului României, dacă nu chiar un șantaj public evident. Dacă nu este intimidare sau șantaj, atunci este o lipsă de cunoaștere juridică, însă, având în vedere statusul CSM, persist în ideea inițială: intimidare și șantaj public. În mod explicit, la scară largă!”, a menționat Șercan, într-un mesaj publicat luni seară pe pagina sa de Facebook.
„CSM afirmă într-un comunicat de presă că a depus plângere penală împotriva Oanei Gheorghiu pentru infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare prevăzute de art. 369 din Codul penal. Doar că această legislație nu poate fi aplicată pentru o presupusă incitare la ură împotriva «magistraților» ca grup profesional”, a explicat jurnalista de la PressOne.
În mesajul său, jurnalista încearcă să clarifice motivele pentru care incitarea la ură pe motiv de profesie nu este implicată în articolul din Codul penal menționat de CSM.
Perspectiva Emilia Șercan asupra legislației:
- „Să analizăm împreună art. 369 din Codul penal pentru a înțelege și membrii CSM despre ce vorbesc. În primul rând, citim textul articolului:
«Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane, pe motiv că aparține unei anumite categorii, definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică, apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă».
Astfel, avem: «Incitarea publicului (…) la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motivul apariției într-una dintre categoriile enumerate, precum rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică sau HIV/SIDA». - „Magistrații nu sunt caracterizați – cuvânt central – de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică sau apartenență politică, și nici de averea acumulată din salarii, care generează pensii considerabile comparativ cu resursele societății, nici de originea socială, vârstă sau deficiențe, boli cronice necontagioase sau infecție HIV/SIDA.”
- „Astfel, interpretarea esențială a articolului se bazează pe formularea «definită pe criterii de», iar legiuitorul a enumerat 14 indicatori clari care definesc categoriile de persoane protejate de acest articol 369.”
- „Magistrații nu se încadrează ca grup în niciuna dintre aceste categorii. Dacă intenția legiuitorului ar fi fost să protejeze orice grup social, s-ar fi folosit expresia «împotriva oricărei categorii sociale».”
- „Legea penală nu permite extinderea analogică la alte categorii protejate.”
- „În comunicatul său, CSM face referire la «corpul profesional al magistraților» și la «prestigiul funcției de magistrat», ceea ce sugerează că singurul atribut definitoriu al magistraților este profesia lor.”
- „Însă, incitarea la ură motivată de profesie nu intră sub incidența acestui articol! Pentru a cita clasic: «Îmi pare rău pentru magistrați».”
Jurnalista concluzionează că demersul CSM reprezintă „o acțiune pură de intimidare și chiar șantaj la adresa Guvernului, menită să își păstreze privilegiile, chiar dacă riscă umorul public prin această plângere penală ridicolă”.
Reacția CSM
Consiliul Superior al Magistraturii, condus de Elena Costache, anunțase luni că a sesizat „organele competente” pentru investigații în legătură cu declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile speciale ale magistraților.
CSM susține, în comunicatul oficial, că prin aceste afirmații, Oana Gheorghiu a încălcat independența justiției și statutul magistraților „într-un mod iresponsabil și populist”.
„Condamnăm ferm declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu dintr-un interviu televizat, în care independența justiției și statutul magistraților au fost încălcate într-un mod iresponsabil și populist. Afirmări cu caracter emoțional, referitoare la alocări financiare pentru minorii cu patologii grave, și comparațiile cu garanțiile financiare ale independenței justiției nu pot fi considerate opinii personale, mai ales dacă provin din partea unui reprezentant al puterii executive. Astfel de afirmații reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale și încurajează discursuri instigatoare la ură și discriminare, având ca efect divizarea societății față de corpul magistraților. O opoziție artificială între magistrați și «copilul neajutorat» este o manipulare, menită să deturneze nemulțumirile publice și să plaseze resursele financiare în relație cu independența justiției”, a transmis CSM.
„Independența și garanția financiară a justiției, conform jurisprudenței europene, nu sunt privilegii ale magistraților, ci reprezintă o garanție constituțională pentru societate, asigurând protecția drepturilor cetățenilor împotriva oricăror abuzuri, inclusiv ale statului. CSM reafirmă că puterea executivă trebuie să sprijine și să colaboreze loial cu sistemul judiciar pentru buna funcționare a democratiei”, a afirmat Consiliul.
Ca măsură fără precedent, CSM a anunțat că a decis investigații pentru infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare, în contextul declarațiilor vicepremierului privind pensiile magistraților.
„Dat fiind impactul social și prejudiciul adus imaginii și prestigiului justiției, CSM a sesizat organele competente pentru investigarea infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare prevăzută de art. 369 din Codul penal. Se solicită păstrarea unui discurs echilibrat și responsabil, pentru a proteja independența și respectul fundamental față de sistemul judiciar, și pentru a preveni incitarea la ură împotriva judecătorilor și procurorilor”, a anunțat CSM.
Este pentru prima dată când CSM întreprinde un demers similar împotriva unui oficial guvernamental.
Declarațiile vicepremierului despre pensiile speciale ale magistraților
Într-o intervenție difuzată sâmbătă, Oana Gheorghiu a spus: „Le-aș transmite magistraților că îi înțeleg. Este foarte dificil să renunți la un beneficiu obținut zeci de ani”.
„Este foarte dificil să beneficiezi de aceste pensii pentru mult timp și, dintr-odată, să fii informat că nu le vei mai avea. Este o situație dificilă pentru oricine. Cred că acest sistem a devenit ca un fel de Caritas, care nu putea dura la nesfârșit. Societatea românească nu își poate permite să plătească aceste pensii speciale. Nu avem resurse. Banii respectivi ar trebui să fie direcționați către cei nevoiași, pentru că, dacă acoperă cheltuieli cu sentințe, resursele vin de la alocațiile pentru copii, inclusiv cei cu nevoi speciale”, a afirmat Oana Gheorghiu, conform Agerpres.
Contactată de HotNews, Oana Gheorghiu a menționat că nu intenționează să răspundă la reclamația CSM.
Oana Gheorghiu a fost criticată încă de la numire de liderul PSD, Sorin Grindeanu, care, de asemenea, a comentat declarațiile privind pensiile speciale în cursul zilei de luni.
