Onestitatea în România lui N. Dan și I. Bolojan: impactul asupra independenței justiției, conflictului de interese și luptei cu pensiile

Antepronunțarea lui Nicușor Dan după sesizarea Parchetului General de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în urma declarațiilor vicepremierului Oana Gheorghiu ne conduce către o perspectivă diferită asupra realităților din „România Onestă”. „Justiția independentă” devine o expresie lipsită de conținut, conflictele de interese sunt etichetate drept „situații normale”, iar declarațiile înaintea unei anchete penale – din postura de președinte al României – sunt considerate firești, în timp ce campania împotriva „pensiilor speciale” este condusă în funcție de parametrii impuși de USR și susținătorii lui Nicușor Dan.

Acest tablou sumbru al „României Oneste” conduse de Nicușor Dan și Ilie Bolojan reflectă o realitate, nu o ipoteză pesimistă.

• „Normalitatea” promovată de Nicușor Dan înseamnă acceptarea interferențelor președintelui în justiție drept „firești”.
• „Normalitatea” lui Nicușor Dan este confirmată și de atitudinea lui Ilie Bolojan, premierul care s-a întâlnit în biroul său cu un om de afaceri – Fănel Bogos – arestat preventiv pentru șantaj și influență în cadrul unui dosar de corupție.
• USR combate vehement „pensiile nesimțite”, însă propune pentru funcția de Avocat al Poporului o susținătoare a lui Nicușor Dan, care beneficiază de o pensie de 27.955 de lei lunar.
• Nicușor Dan, președinte al României, și-a exprimat anticipat opinia și a declarat că nu va semna o cerere de urmărire penală după sesizarea făcuta de CSM referitoare la declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu.

Gândul prezintă, într-o cronologie, patru momente esențiale care expun că, în această „Românie Onestă” la nivel declarațional, totul a fost relativizat și totul devine posibil, chiar și în cele mai negative sensuri.

Nicușor Dan ar fi încercat să o convingă pe judecătoarea Lia Savonea să renunțe la candidatura pentru șefia ICCJ

În luna iulie a acestui an, înainte de numirea Liei Savonea la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Nicușor Dan era în opoziție cu candidatul, chiar analizând posibilitatea de a contesta alegerea la CCR.

• Cu toate acestea, președintele nu a ezitat să discute cu Lia Savonea și să-i solicite să se retragă din cursa pentru funcția de șef al ICCJ.
• Potrivit G4Media, Nicușor Dan a abandonat planul de a contesta numirea Liei Savonea la CCR abia după ce mai mulți specialiști i-au comunicat că demersul său era predispus eșecului.
• Cu câteva zile înainte de depunerea candidaturii, Nicușor Dan ar fi avut o discuție cu judecătoarea, în cadrul căreia i-a cerut să renunțe la candidatură.

Cu toate acestea, Lia Savonea i-a transmis că va continua și afirmă că îndeplinește toate condițiile legale și de drept constituțional pentru a candida.

Întrebat despre discuția cu Lia Savonea, Nicușor Dan a evitat clarificările și a răspuns într-un mod confuz.

„Am purtat discuții cu mai mulți oameni despre justiție și continui să o fac”, a declarat Nicușor Dan.

La data de 23 iunie 2025, Secția pentru judecători a CSM a votat în favoarea Liei Savonea pentru funcția de președinte al Curții Supreme, cu scorul de 9-1.

Uniunea Salvați România (USR) duce o campanie energică împotriva „pensiilor nesimțite”.

Pentru a susține acest demers, USR a propus-o pentru funcția de Avocat al Poporului pe Roxana Rizoiu, care beneficiază de o pensie specială de 27.955 lei pe lună și a fost, de asemenea, donatoare în campania electorală a președintelui Nicușor Dan.

• Campania împotriva „pensiilor nesimțite” se desfășoară preferențial, susținătorii lui Nicușor Dan având în vedere că pensiile magistraților reprezintă doar 5% din totalul pensiilor speciale.
• USR plănuiește modificarea Constituției pentru eliminarea pensiilor neloiale, însă Roxana Rizoiu beneficiază de o pensie de 27.955 de lei lunar, ceea ce contrastează cu mesajele sale.
• Declarația de avere a Roxanei Rizoiu cuprinde cinci apartamente, două case de vacanță și peste zece conturi bancare în valută și lei.
• De asemenea, Rizoiu a donat 120.576 de lei pentru campania lui Nicușor Dan.

Campania împotriva pensiilor speciale continuă, însă în același timp, autorii inițiativei promovează propuneri precum creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani sau stabilirea pensiei magistraților la 70% din ultimul salariu net.

De la începutul anului 2019, liberalii au susținut că vor elimina pensiile speciale în 30 de zile de la preluarea puterii, dar procesul s-a reluat în alte formule.

După șase ani, „epopeea pensiilor speciale” continuă, însă sub alte forme și discursuri.

Bogos, în biroul lui Bolojan: o întâlnire „obișnuită” sau „conflict de interese”?

În mega-dosarul de corupție investigat de DNA – denumit „Rețeaua” formată din generali, rezerviști, reprezentanți SIE, SRI și lideri PNL – apare, surprinzător, și numele premierului Ilie Bolojan.

Bolojan s-a întâlnit cu omul de afaceri Fănel Bogos în biroul său, susținând o relație apropiată, iar dacă această locație este confirmată, discuția a durat 15 minute, conform declarației oficiale, deși surse ale anchetei indică o durată de 4 ore.

Astfel de întâlniri între premier și un om de afaceri încurajează semne de întrebare, în contextul investigației DNA.

Pentru Ilie Bolojan, însă, aceste întâlniri sunt firești. Președintele PNL Vaslui a declarat că a cerut o audiență pentru a-l prezenta pe Bogos, iar acesta nu a solicitat nimic direct de la premier.

„Președintele PNL Vaslui mi-a solicitat o întâlnire pentru a-mi prezenta un domn într-o problemă politică. A fost o programare oficială, iar domnul Barbu mi-a adus un participant care, la momentul respectiv, nu mi-a spus nimic. Mi-a prezentat compania și problemele avute cu autoritățile, fără a cere altceva. Discuția a durat 15 minute. Nu-mi amintesc alte detalii, doar că a fost o întâlnire normală”, a explicat Bolojan. (mai multe detalii AICI)

Dosarul DNA Iași, care vizează o rețea de rezerviști, generali, reprezentanți ai serviciilor secrete și oficiali din administrație, vizează și încercări de influențare în afacerea Fănel Bogoș.

Fănel Bogos a fost arestat preventiv pentru șantaj și influență și este acuzat de procurori că a apelat la rețele de influență până la nivelul decidenților din administrația centrală, conform suspiciunilor investigatiei.

Procurorii susțin că Bogos a folosit rețele de influență până la nivelul factorilor decizionali din structurile centrale.

Comparativ cu cazul „Bolojan – Bogos”, în 2014 România s-a indignat după ce Victor Ponta s-a întâlnit cu Adrian Duicu, fost șef al CJ Mehedinți, fiind acuzat de trafic de influență. În cazul actual, se consideră că totul a fost „normal”, evidențiind o dublă măsură.

„Nici nu am fost”, explica Victor Ponta, întărind informația dina declarațiile șefului Poliției Române, despre întâlnirea cu Duicu, care s-ar fi petrecut în holurile Guvernului, nu în biroul premierului.

Nicușor Dan și declarația prealabilă despre ancheta CSM în cazul vicepremierului Oana Gheorghiu: „Nu voi semna cererea de urmărire penală”

După sesizarea CSM către Parchetul General în cazul vicepremierului Oana Gheorghiu, Nicușor Dan s-a pronunțat explicit că nu va sprijini urmărirea penală în numele său.

Oana Gheorghiu susține că magistrații români sunt „blocați în propriul sistem”, comparând situația cu un „Caritas”.

„Le-aș transmite magistraților că trebuie să renunțe la privilegii și să accepte că statul nu-și mai poate permite aceste beneficii speciale. E ca un sistem de tip Caritas, iar România nu mai poate susține acest model. România trebuie să înceteze să plătească aceste pensii”, a declarat Gheorghiu, cu referire directă la pensiile speciale.

Nicușor Dan, în postura de conducător al statului, minimalizează aceste declarații, considerându-le doar o opinie, și susține că nu reprezintă o faptă penală.

Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) au condamnat public declarațiile Oanei Gheorghiu, însă președintele și-a exprimat sprijinul pentru acestea, afirmând că va bloca anchetele împotriva vicepremierului.

Președintele minimalizează impactul afirmțiilor și consideră că au fost doar declarații nefericite, iar sesizarea CSM nu reprezintă o problemă reală, fiind exagerată de opinia publică.

„Cred că declarația doamnei viceprim-ministru a fost nefericită, iar reacția CSM a fost exagerată. Nu poate fi o faptă penală o opinie”, a declarat Nicușor Dan.

CSM a decis sesizarea organelor competente pentru anchete legate de infracțiuni de incitare la violență, ură sau discriminare, în urma declarațiilor Oanei Gheorghiu.

„În legătură cu declarațiile doamnei vicepremier, și având în vedere impactul social asupra imaginii și prestigiului magistraturii, CSM a hotărât sesizarea organelor competente pentru cercetări privind infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare, conform art. 369 din Codul Penal”, se menționează în comunicatul CSM. (Comunicat complet – AICI)