Nicușor Dan a prezentat – miercuri, 12 noiembrie 2025, în cadrul unei conferințe de presă – Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 – „Independență și solidaritate – viziunea României pentru o lume în schimbare”.
Documentul prezentat de Nicușor Dan cuprinde 6 capitole:
- Principiile strategiei de apărare națională;
- Analiza contextului internațional de securitate;
- Amenințări și riscuri la adresa statului și cetățeanului român. Vulnerabilități și oportunități;
- Interese și obiective naționale de securitate și apărare;
- Direcții de acțiune pentru asigurarea securității naționale și apărarea României și a cetățeanului român;
- Considerații finale.
Întregul document prezentat de Nicușor Dan cuprinde 117 puncte, având la început menționat faptul că „documentul de față are în centru pe cetățeanul român, destinatarul direct al paginilor următoare, actor privilegiat și beneficiar principal al tuturor măsurilor propuse de strategie. Acest document nu se referă, așadar, la stat, ci la responsabilitățile fundamentale ale instituțiilor publice față de români.
„Implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție”
Corupția rămâne cea mai mare vulnerabilitate a României. Chiar președintele Nicușor Dan a abordat public o nouă temă, referitoare la implicarea Serviciului Român de Informații (SRI) în combaterea corupției, subliniind necesitatea combaterii în mod direct a fenomenului. (mai multe detalii AICI)
Nicușor Dan consideră că „acest flagel care afectează societatea trebuie să devină o preocupare a Serviciului Român de Informații, prin mecanisme complet constituționale, bine definite din punct de vedere juridic” (mai multe informații AICI).
În Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, fenomenul corupției și implicarea serviciilor de intelligence apare la punctul 100.
„100. Limitarea severă a corupției prin:
- Abordare integrată a fenomenului, prin eforturi coordonate ale tuturor instituțiilor responsabile și utilizarea eficientă a datelor disponibile;
- Implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor referitoare la posibile acte de corupție, fără interferența acestora în cercetările penale și procesele judiciare;
- Corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie procesul de justiție în cazurile de corupție, respectând separația puterilor în stat și normele constituționale”, precizează documentul consultat de Gândul.
Sărăcia în România
Conform rapoartelor ONU, Eurostat și altor organisme internaționale și naționale, sărăcia reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale țării noastre.
Aproximativ 20% din populație se află în risc de sărăcie în Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, în România aproape o treime din populație se confruntă cu această problemă.
În Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, prezentată de Nicușor Dan pe 12 noiembrie 2025, sărăcia din România este menționată doar marginal, la punctul 40.
„40. Din punct de vedere social, tendințele demografice negative din Europa și creșterea în zone economice și securitare instabile, precum și sărăcirea continuă a populației din aceste regiuni, pot pune în pericol coeziunea și reziliența României, prin presiuni imigraționiste și polarizare socială. Instabilitatea regională, subdezvoltarea, lipsa drepturilor, conflictele și presiunile climatice din diferite state accentuează fenomenul migrației ilegale. Posibile noi fluxuri migratorii către Europa, incluzând România ca rută de tranzit sau destinație, pot intensifica, de asemenea, riscul de terorism, se arată în document.
Politica externă a României
Referitor la strategia de relații internaționale, în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 se menționează că evoluțiile de pe scena globală s-au schimbat radical, iar mediul de securitate devine „volatil”.
„19. În planul politicii externe, observăm o reconfigurare rapidă a modului în care anumite țări își gestionează relațiile cu partenerii și aliații, adaptări dinamice și alianțe ad-hoc. Regulile internaționale s-au modificat, iar mediul de securitate este atât de imprevizibil încât România trebuie să fie pregătită să valorifice oportunitățile și să gestioneze riscurile. În acest scop, promovarea intereselor naționale prin acțiuni externe trebuie să se bazeze pe principiile securitate-prosperitate-libertate-unitate și să fie ghidată de conceptul de independență solidară în parteneriat cu UE și NATO.
20. Evaluarea situației actuale și a proiecțiilor pentru următorii cinci ani indică un mediu geopolitic imprevizibil. Trecem într-o etapă de incertitudine globală, în care ordinea internațională a trecut prin schimbări radicale, provocate de competiția marilor puteri, conflicte armate și creșterea tendințelor autoritare și extremiste în diverse țări. Accelerarea tensiunilor militare, generate de escaladarea atacurilor Rusiei asupra Ucrainei și multiplicarea provocărilor împotriva statelor occidentale, reprezintă un risc imediat pentru România și Europa, în timp ce relațiile dintre SUA, China, Rusia și UE vor contura un nou echilibru global. Acest climat geopolitic aduce riscuri și pentru domeniul securității și al economiei.
21. Instabilitatea geopolitică, în special în Marea Neagră, Balcani, Orientul Mijlociu, anumite părți din Africa și regiunea Indo-Pacific, este accentuată de diminuarea capacității organismelor internaționale de a aplica soluții durabile pentru încetarea conflictelor. Lipsa deciziilor ferme și utilizarea tacticilor agresive, precum modificarea forțată a frontierelor sau schimbarea de regimuri, au compromis structurile multilaterale și regionale, favorizând formarea și reevaluarea blocurilor politico-militare. Se remarcă tendința unora dintre statele cu regimuri autoritare de a forma alianțe pentru a contracara democratiile, în contextul deteriorării ordinii internaționale bazate pe reguli, susține documentul Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030.
Amenințări la adresa României
În analiza prezentată de Nicușor Dan, se arată că pentru România, în prezent, există multiple amenințări „recurente și emergente”.
Cele mai îngrijorătoare sunt:
- Acțiuni ostile ale Federației Ruse;
- Posibila extindere a conflictului din Ucraina;
- Atacuri cibernetice;
- Spionajul;
- Operațiuni hibride;
- Radicalizare.
43. Securitatea României este afectată de o gamă diversificată de amenințări recurente și emergente, manifestate în planurile politic, militar, economic, social, tehnologic și informațional. În ultima perioadă, aceste amenințări s-au diversificat, acoperind atât domeniul convențional, cât și cel hibrid.
44. Acțiunile ostile ale Federației Ruse constituie principalele amenințări, fiind responsabile de perpetuarea instabilității în regiune și pe întreg continentul european, prin războiul de agresiune împotriva Ucrainei și consolidarea capacităților militare ofensive. Se așteaptă intensificarea operațiunilor hibride, prin atacuri cibernetice, sabotaj, operațiuni informaționale și manipulare, menite să submineze percepția publică, să discrediteze autoritățile și să influențeze deciziile strategice.
45. Posibila extindere a conflictului din Ucraina către zone din proximitatea României reprezintă o amenințare majoră.
46. Atacurile cibernetice vor rămâne o amenințare constantă, în special cele inițiate de entități asociate serviciilor secrete ruse.
47. Spionajul continuă să fie o amenințare pe termen lung, fiind adaptat permanent de serviciile de informații ostile prin utilizarea noilor tehnologii și intermediari.
48. Operațiunile hibride, ce includ dezinformarea, fake-news, manipularea informațiilor, influențarea negativă a opiniei publice și atacurile cibernetice, rămân provocări persistente, generând efecte cumulative pe termen lung. Scopul acestor acțiuni este de a modela percepțiile și a submina încrederea în instituțiile democratice, în UE și NATO.
49. Atingerea infrastructurilor critice precum platforme offshore, coridoare energetice din Marea Neagră sau cabluri de comunicații submarine reprezintă o amenințare emergentă la adresa securității naționale.
50. Amenințări la adresa intereselor economice ale României sunt generate de acțiuni sau inacțiuni ale unor entități care urmăresc promovarea propriilor obiective în detrimentul celor naționale. România trebuie să aibă o economie competitivă, capabilă să susțină industria de apărare și rezistentă la dependențe critice.
51. Radicalizarea discursurilor politice, ascensiunea extremismului și populismului și polarizarea socială complică securitatea europeană și națională, accentuând tensiunile sociale și riscul de influență externă ostilă.
52. Pericolul terorist la adresa României va rămâne redus, însă cu fluctuații și evoluții dependente de situația globală a terorismului.
53. Acțiunile actorilor non-statali care subminează statul de drept și ordinea constituțională, precum și inițiativele de suprimare a suveranității, unității și independenței naționale, reprezintă de asemenea surse de amenințare, se menționează în document.
„O eventuală graniță pe Dunăre cu Federația Rusă ar constitui o amenințare directă pentru securitatea națională”
În Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, o posibilă frontieră pe Dunăre cu Federația Rusă este considerată o „amenințare directă” pentru securitatea României.
„31. Continuarea invaziei militare a Federației Ruse și anexarea de noi teritorii în Ucraina crescut considerabil riscurile și pericolele pentru securitatea României. O eventuală frontieră pe Dunăre cu Federația Rusă ar fi o amenințare directă și ar putea conduce la evoluții imprevizibile, având impact asupra independenței și suveranității Moldovei. O Ucraină sovrană, integrată în structurile europene, cu instituții democratice solide, servește interesului de securitate al României, motiv pentru care Romania sprijină activ Ucraina în războiul declanșat de Rusia,” reiterează documentul.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- De la întrebarea Gândul despre bugetul de campanie al candidatul Cătălin Drulă, răspunsul a fost: „Nu pot să spun exact. Nu mă ocup cu astfel de aspecte”
- Proiect de lege adoptat de Camera Deputaților: valoarea tichetului de masă va crește cu 5 lei, în loc de 10 lei
- Călin Georgescu — a fost agent SIE? Nicușor Dan: „Când vom publica raportul, veți avea și răspunsul la această întrebare”
- Nicușor Dan subliniază că „cadrul legislativ este influențat de corporații”. Statul stabilește legislația, iar ONG-urile pot propune inițiative
- Prețurile continuă să crească, conform datelor Institutului Național de Statistică. Gândul prezintă cele mai semnificative scumpiri
