Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că Guvernul condus de Ilie Bolojan nu mai poate renegocia punctul de referință din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și termenul de 28 noiembrie pentru reforma pensiilor magistraților cu Comisia Europeană, subliniind că „totul va depinde” de modul în care Consiliul Superior al Magistraturii va reacționa după primirea noii propuneri legislative din partea Executivului.
„Ceea ce pot afirma despre cererea de plată 3 este că, inclusiv astăzi, în ședința Guvernului, am discutat un potențial calendar și măsurile ce trebuie implementate pentru atingerea acestui jalon legat de pensiile magistraților. Nu voi comenta în continuare pe acest subiect, știți sigur că totul va depinde de modul în care Consiliul Superior al Magistraturii va reacționa după prezentarea propunerii noastre, săptămâna viitoare. CSM poate decide să amâne și să folosească termenul de 30 de zile. Acest termen nu va fi neapărat un semn de bună-credință, însă este stabilit, sau poate susține interesul României și al cetățenilor – și anume să încercăm recuperarea acestor fonduri, iar avizul se poate acorda chiar în 24 de ore”, a precizat Pîslaru într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
Întrebat, în contextul reformei pensiilor magistraților, dacă România are șanse să renegocieze suma de 230 de milioane de euro cu Comisia Europeană, ministrul a răspuns: „Lucrurile sunt foarte clare. În forma propusă de guvernul Bolojan, acest jalon putea fi bifat. Fără această reformă, nu putem să marcăm acest punct. Nu se negociază termenul de 28 (noiembrie). La nivel de conținut, nu există negociere. Practic, trebuie să propui Comisiei Europene inițiative care să îndeplinească cerințele asumate în reformă. Nu sunt obligații impuse de altcineva, ci angajamentele României pentru sustenabilitatea finanțelor publice și echitatea sistemului de pensii.”
„Deci, pentru claritate, am auzit ieri propuneri în care se sugerează stagnarea sau acceptarea unei înțelegeri, susținând că am îndeplinit deja acest jalon. Înțeleg aceste interpretări din spațiul public, conform cărora jalonul ar fi fost realizat și discuțiile despre PNRR sunt inexistente. Este o percepție falsă: dacă te concentrezi asupra unui aspect, chiar dacă nu este real, acesta devine perceput ca fiind soluție. Nu există o astfel de prezumție, insistența fiind că realizarea acestui jalon trebuie să se bazeze pe reforma prezentată de guvernul condus de Ilie Bolojan. La nivel clar, aceste discuții sunt deja clarificate în spațiul public și în relația cu Comisia Europeană”, a adăugat Pîslaru.
Jalona vizată de ministru este punctul 215, ce prevede „Implementarea cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” (indemnizații și pensii acordate conform unor legi cu caracter special), iar fără îndeplinirea acestuia, fondurile din cadrul PNRR nu vor mai fi accesate.
Consiliul Superior al Magistraturii: „Comisia Europeană consideră că acest jalon este satisfăcut”
Între timp, CSM a transmis într-un comunicat că discuțiile de miercuri de la Palatul Cotroceni privind reforma pensiilor magistraților au eșuat, deși reprezentanții sistemului judiciar au manifestat „deschidere pentru soluționarea problemelor”.
„La data de 12 noiembrie 2025, la inițiativa președintelui României, șeful și vicepreședintele CSM au participat la Palatul Cotroceni, împreună cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, pentru discuții despre modificări normative ale statutului magistraților. Discuțiile nu au condus la o soluție comună, deși reprezentanții CSM au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor, pentru a identifica cele mai bune soluții, echilibrate și în conformitate cu exigențele Curții Constituționale”, a transmis CSM.
Reprezentanții sistemului judiciar au reiterat că atingerea jalonului 215 din PNRR nu depinde de modificarea condițiilor de pensionare ale magistraților.
„În acest sens, modificările operate prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de către Comisia Europeană, care, conform evaluării preliminare din 15 octombrie 2024, consideră că acest jalon este realizat. După scrisoarea din 25 martie 2025 a Comisiei Europene, reluarea evaluării pentru acest punct nu a fost determinată de condițiile pensionării, ci de invalidarea de către Curtea Constituțională a soluției fiscale privind impozitarea progresivă a pensiilor”, a explicat CSM într-un comunicat.
Despre acordul pentru Justiție, CSM a clarificat că acesta nu implică alocarea de fonduri suplimentare.
„Contrar anumitor declarații, măsurile de stabilitate pentru magistrații în activitate, propuse prin Acordul pentru Justiție și Stabilitate Instituțională, nu presupun resurse financiare adiționale, ci redistribuirea fondurilor deja alocate în cadrul schemelor bugetare aprobate. Aceste măsuri ar asigura sprijin pentru eforturile magistraților, având în vedere volumul de muncă și condițiile de muncă extenuante, fiind în concordanță cu misiunea de apărare a independenței justiției”, a precizat CSM.
În context, în ajunul întâlnirii de la Cotroceni, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a propus un acord special cu șase puncte ca soluție pentru criza din sistemul judiciar, cauzată de reforma pensiilor magistraților, și a vizat plata unor „compensații” din fonduri neutilizate, ca rezultat al neocupării unor posturi vacante.
