Rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale din 25 noiembrie provoacă un șoc în România și în străinătate: Georgescu și Lasconi declarați câștigători, Ciolacu părăsește șefia PSD, Iohannis subliniază lipsa ingerințelor în alegeri

Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 – desfășurat în data de 24 noiembrie – a răsturnat previziunile și s-a transformat într-un eveniment surprinzător de proporții. Sondajele de opinie dinaintea votului indicau doi favoriți pentru turul al doilea – Marcel Ciolacu și George Simion. După închiderea secțiilor de vot, a urmat o noapte plină de tensiune, care a adus o schimbare majoră. În turul al doilea al alegerilor, „confruntarea” se dădea între doi candidați outsider – candidatul independent Călin Georgescu și Elena Lasconi, reprezentanta USR.

Au urmat „zile tensionate” în România, cu o creștere progresivă a anxietății, iar Gândul prezintă cronologia unor evenimente politice care au culminat, în 6 decembrie 2024, cu anularea alegerilor prezidențiale, decizie luată de Curtea Constituțională a României (CCR).

• Pe 24 noiembrie 2024, ziua alegerilor, scenariul neașteptat începea să prindă contur.
• George Simion își pierde teren, în timp ce Călin Georgescu apare surprinzător în lumina reflectoarelor. (mai multe detalii AICI)
• Se anticipatea deja o finală între Marcel Ciolacu și Călin Georgescu.

Pe „turnantă”, a intervenit rapid Elena Lasconi, iar Marcel Ciolacu a fost nevoit să ajungă pe poziția a treia în clasament.

25 noiembrie 2024, primele rezultate parțiale: Călin Georgescu câștigă în zone tradiționale ale PNL

În data de 25 noiembrie 2024, au fost publicate primele rezultate preliminare ale alegerilor prezidențiale din România. Cu o zi înainte, Călin Georgescu declarase că a votat „în numele celor umiliți” și că își propune să apere „valorile naționale” printr-o „lucrare comună și rugăciune”.

Nimeni nu se aștepta ca, în urma votului, Călin Georgescu să câștige chiar în zonele tradiționale ale PNL-ului, dar realitatea a fost dură pentru liberali. Acolo unde anii anteriori obținuseră rezultate solide, acum au fost nevoiți să accepte înfrângerea.

Voturile din județele Alba, Arad, Sibiu, Constanța, Prahova și Suceava – zone în trecut favorabile PNL – au fost pentru Călin Georgescu.

Județele câștigate de Călin Georgescu:

• Maramureș – 22,64%;
• Bistrița-Năsăud – 25,44%;
• Suceava – 28,47%;
• Neamț – 24,24%;
• Arad – 23,29%;
• Hunedoara – 22,35%;
• Alba – 21,89%;
• Sibiu – 26,35%;
• Arges – 24,85%;
• Călărași – 26,17%;
• Constanța – 26,5%;
• Tulcea – 26,89%.

Rezultatele parțiale din 25 noiembrie 2024 arătau că singurul județ câștigat de PNL a fost Giurgiu – Nicolae Ciucă cu 26,54% din voturi.

Elena Lasconi câștigă în București

Potrivit rezultatelor parțiale publicate de Biroul Electoral Central în 24 noiembrie 2024, Elena Lasconi – reprezentanta USR – a câștigat în Capitală cu 25,59% din voturi.

În același timp, Elena Lasconi conducea și în mai multe județe ale țării.

• Cluj – 30,39%;
• Timiș – 28,4%;
• Brașov – 26,41%;
• Iasi – 26,43%;

Candidat PSD, Marcel Ciolacu, a obținut victorie în:

• Botoșani – 27,7%;
• Bacău – 24,86%;
• Vaslui – 30,36%;
• Vrancea – 25,88%;
• Galați – 26,88%;
• Buzău – 40,49%;
• Brăila – 27,57%;
• Ialomița – 27,59%;
• Dâmbovița – 27,6%;
• Vâlcea – 26,01%;
• Gorj – 26,19%;
• Caraș-Severin – 26,87%;
• Mehedinți – 35,79%;
• Dolj – 30,4%;
• Olt – 38,94%;
• Teleorman – 38,47%.

Potrivit rezultatelor parțiale, Kelemen Hunor (UDMR) câștiga în 5 județe: Bihor – 18,12%; Sălaj – 19,9%; Mureș – 30,61%; Harghita – 82,66%; Covasna – 68,4%.

„Epopeea cu final neașteptat” a alegerilor din 24 noiembrie 2024 abia începea.

25 noiembrie 2024, rezultate finale: Georgescu și Lasconi, candidați surpriză. Marcel Ciolacu își anunță demisia din funcția de președinte PSD

În după-amiaza zilei de 25 noiembrie 2024, Biroul Electoral Central a publicat rezultatele finale ale primului tur al alegerilor generale. Toate voturile au fost numărate, iar rezultatele generale au confirmat surprizele remarcabile.

După centralizarea celor 20.059 de procese verbale, situația s-a prezentat astfel:

• Călin Georgescu (independent) – 2.120.404 de voturi (22,94%)
• Elena Lasconi (USR) – 1.772.503 de voturi (19,18%)
• Marcel Ciolacu (PSD) – 1.769.761 voturi (19,15%)
• George Simion (AUR) – 1.281.327 de voturi (13,86 %)
• Nicolae Ciucă (PNL) – 811.952 de voturi (8,79%)
• Mircea Geoană (independent) – 583.900 de voturi (6,32%)
• Hunor Kelemen (UDMR) – 416.353 de voturi (4,5%)
• Cristian Diaconescu (independent) – 286.842 de voturi (3,1%)
• Cristian Terheș (PNCR) – 95.783 de voturi (1,04%)
• Ana Birchall (independent) – 42.853 de voturi (0,46%)
• Ludovic Orban (Forța Dreptei) – 20.089 voturi (0,22%)
• Sebastian Constantin Popescu – 14.683 de voturi (0,16%)
• Alexandra Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională) – 14.502 voturi (0,16%)
• Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale) – 11.246 voturi (0,12%).

După obținerea unui scor modest în primul tur, Marcel Ciolacu, primul președinte PSD care nu a avansat în turul al doilea în ultimii 35 de ani, și-a anunțat, în 25 noiembrie, demisia din funcția de lider al partidului, iar Victor Negrescu a devenit președinte interimar.

„Voi rămâne în cadrul partidului până la alegerile din duminica următoare. Astăzi, la ora 17:00, am convocat un Consiliu Politic Național. După aceea, vom comunica decizia finală. Sunt deschis ca, în perioada următoare, să stabilim un calendar pentru alegeri interne. La alegerile viitoare, nu voi candida pentru nicio funcție”, a afirmat Marcel Ciolacu în acea perioadă.

25 noiembrie 2024. Iohannis declară că nu a primit informații din partea serviciilor secrete despre promovarea lui Georgescu pe rețele sociale

În contextul controverselor legate de ascensiunea neașteptată a lui Călin Georgescu, președintele Klaus Iohannis a declarat, printr-un comunicat oficial, că nu a primit informații din partea serviciilor de intelligence despre promovarea acestuia pe platformele online.

„Președintele României nu a primit de la instituțiile statului informații referitoare la riscuri de influențare a procesului electoral sau la ingerințe externe în alegeri și nici despre promovarea candidatulului menționat pe rețelele sociale, care să ridice suspiciuni”, a transmis Administrația Prezidențială.

Marius Lulea (AUR), într-un interviu acordat publicației HotNews, a afirmat că Georgescu ar fi utilizat boți, similari cu cei folosiți anterior de Diana Șoșoacă, până la interzicerea candidaturii acesteia.

„Există în ultima săptămână o campanie online organizată pentru manipularea opiniei publice, utilizând conturi false (…) S-au folosit roboți și troli. Am constatat încă din 2022, că aceștia au fost folosiți și de Diana Șoșoacă. Generarea acestor roboți se face automat, prin softuri complexe, iar după retragerea Șoșoăcăi, aceștia au fost dirijați către candidatul Georgescu”, a explicat Lulea.

25 noiembrie 2024. Reacții internaționale: „Șoc în România”

Rezultatele surprinzătoare din primul tur al alegerilor prezidențiale din România au fost remarcate și de presa internațională.

The Guardian a titrat: „Șoc în România. Călin Georgescu, un critic de extremă dreapta al NATO, conduce în alegerile prezidențiale”.

„Un candidat populist de extremă dreapta, relativ necunoscut, a preluat conducerea în alegerile din România, potrivit datelor statistice, și se va confrunta cu premierul de centru-stânga Marcel Ciolacu în turul doi, rezultatul zdruncinând scenele politice naționale”, notau jurnaliștii de la The Guardian.

Conform jurnaliștilor britanici, Georgescu, care nu are partid propriu și a făcut campanie în mare parte pe platforma TikTok, a fost cea mai mare surpriză a scrutinului electoral. „Un candidat de extremă dreapta, pro-rus, a obținut un avans surprinzător în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, plasându-l pe contracandidat pe un loc secund”, menționează BBC.

De asemenea, AP a subliniat că Georgescu, în ciuda faptului că era relativ necunoscut înainte de alegeri, a depășit toate estimările și sondajele. „Candidat independent, în vârstă de 62 de ani, a fost aproape necunoscut, însă a reușit să depășească majoritatea predictiilor, provocând un șoc în mediul politic românesc pe măsură ce urca în sondaje”, au scris jurnaliștii de la AP.

Agenția de presă rusă TASS a notat, în aceeași zi – 25 noiembrie 2024 – că independentul Călin Georgescu se află pe primul loc după primul tur și l-a caracterizat drept „personaj rezervat în privința aderării României la NATO”, o candidatură care a exprimat „prudență” față de normalizarea relațiilor cu Rusia.

La alegerile prezidențiale din 2024 au participat inițial 14 candidați: Ana Birchall (independent), Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Cristian Diaconescu (independent), Mircea Geoană (independent), Călin Georgescu (independent), Kelemen Hunor (UDMR), Elena Lasconi (USR), Ludovic Orban (Alianța Forțelor de Dreapta), Alexandra Păcuraru (ADN), Sebastian Popescu (PNR), Silviu Predoiu (PLAN), George Simion (AUR) și Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român). Ulterior, în timpul unei dezbateri electorale la Digi 24, Ludovic Orban a anunțat că se retrage din cursă și sprijină candidatul Elena Lasconi.

RECOMANDARILE AUTORULUI:

• A început „Urzeala Tronurilor” la Primăria Capitalei. Coalitia de guvernare și-a desemnat 3 bărbați să se dispute între ei, în timp ce opoziția se unește în jurul unei femei. Primele sondaje: „Se anunță un val împotriva partidelor mari” / „Confruntare între PNL și USR”
• Nicușor Dan afirmă că deține informații despre colaborarea dintre Horațiu Potra și Călin Georgescu: „Am date despre toate evenimentele din seara anulării alegerilor și zilele următoare, durante cât a stat domnul Potra în țară”
• Nicușor Dan – primele 5 luni, 5 mari MINCIUNI. Bine ați venit în „România sinceră”!
• Lista noilor taxe pentru 2026. Guvernul Bolojan pregătește taxe mai mari pe locuințe, autovehicule și chiriile. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie