Președintele Nicușor Dan va susține, miercuri, 26 noiembrie, în fața senatorilor și deputaților, prezentarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării, finalizată și aprobată de CSAT. Parlamentul va dezbate și va adopta această strategie într-o ședință comună programată să înceapă la ora 14:00.
Președintele Nicușor Dan va participa miercuri în Parlament pentru a aduce în atenție senatorilor și deputaților Strategia Națională de Apărare a Țării. După avizarea de către comisiile de specialitate ale Legislativului, strategia va fi discutată și adoptată în plen.
Șeful statului nu va fi prezent singur în Parlament, ci însoțit de reprezentanți ai Guvernului, conform unui comunicat oficial.
Pe data de 25 noiembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat forma finală a Strategiei, după o dezbatere publică de 10 zile și după integrarea sugestiilor transmise de către societatea civilă.
„Proiectul consolidat al Strategiei a fost adus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care parcurge această etapă. O mare parte a recomandărilor primite au fost incorporate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT și care va fi prezentată de Președintele României în Parlament, pentru dezbatere și aprobare, prin hotărâre adoptată în ședință comună a celor două Camere”, a transmis Administrația Prezidențială la finalul reuniunii CSAT de miercuri.
Conținutul Strategiei Naționale de Apărare
Președintele Nicușor Dan a prezentat public pentru prima dată Strategia Națională de Apărare pe 12 noiembrie.
„Administrația publică are anumite probleme. (…) La nivel național, instituțiile nu operează pe baza de date solide. În multe situații, deciziile nu sunt fundamentate pe informații concrete. Nu există o colaborare eficientă între instituțiile publice. Fiecare urmărește propriile interese sectoriale, ceea ce împiedică dezvoltarea unei viziuni integrate și reduce interesul administrației pentru inovație”, a explicat Nicușor Dan.
Strategia națională de apărare cuprinde:
- valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate;
- evaluarea mediului internațional de securitate;
- identificarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților potențiale;
- stabilirea obiectivelor strategice și a priorităților în domeniul apărării;
- directionarea acțiunilor și principalele metode pentru asigurarea securității naționale în domeniul apărării.
Corupția este menționată în „Strategia Națională de Apărare” la capitolul „riscuri și vulnerabilități” ale României.
„Corupția vulnerabilizează profund statul de drept și afectează eficiența instituțiilor, precum și bunăstarea cetățenilor. Ea contribuie la creșterea evaziunii fiscale și a criminalității economice, având un impact direct asupra economiei naționale, concurenței sănătoase și libertății economice”, precizează documentul.
Prin urmare, strategia afirmă că un „obiectiv național de securitate” pentru România este „reducerea semnificativă a fenomenului corupției, prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv ale serviciilor de informații”.
Strategia propune trei direcții principale pentru „combaterea intensivă a corupției”:
- abordare unificată a fenomenului, prin eforturi comune ale tuturor factorilor;
- implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor referitoare la posibile fapte de corupție, fără a interveni în activitatea de cercetare penală sau în procesul judiciar;
- corectarea cadrului legislativ și administrativ pentru reducerea întârzierilor în actul de justiție legat de corupție, respectând separația puterilor în stat și normele constituționale.
Fenomenul corupției este perceput ca o problemă care „subminează statul, slăbește în mod grav capacitatea de apărare și diluează încrederea între instituții și cetățeni”.
Așadar, serviciile de informații vor fi implicate în lupta împotriva corupției, însă nu vor interveni în timpul cercetării penale, a subliniat președintele. „Activitatea de cercetare este desfășurată de procurori și judecători. Orice interferență în această etapă este ilegală”.
„Vor realiza o evaluare de ansamblu asupra fenomenului de corupție și vor furniza informații instanței de anchetă”, a explicat Nicușor Dan despre rolul pe care îl va avea Serviciul Român de Informații.
Limitările impuse de CCR asupra activității SRI
Participarea serviciilor secrete în procedurile judiciare a fost restricționată prin decizii stabilite de Curtea Constituțională în ultimul deceniu.
În martie 2016, CCR a hotărât că Serviciul Român de Informații nu poate fi implicat în activitatea de urmărire penală, conform informațiilor din Europa Liberă.
În 2018, o altă decizie a CCR a stabilit că probele obținute cu ajutorul tehnologiei SRI trebuie excluse din dosarele penale.
În martie 2019, Curtea Constituțională a analizat protocoalele de colaborare încheiate între parchete și SRI în perioada 2009 – 2016. Judecătorii au decis că probele obținute cu sprijinul ofițerilor SRI până în februarie 2016, data primei decizii CCR, trebuie anulate dacă au fost obținute în baza acestor protocoale.
O decizie din 2020 a CCR stipula că interceptările realizate de SRI sunt constituționale if furnizează garanții pentru drepturile omului.
