Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a anulat procesul de numire a unui director general, conform unui comunicat transmis către Bursa de Valori București (BVB). Membrii Consiliului au hotărât că Mihai Aniței, fost director general al combinatului Azomureș și Country Manager al grupului elvețian Ameropa, cu operațiuni în numeroase țări, „nu se conformează complet cerințelor pentru funcția de CEO în prezent”.
Aniței a obținut cel mai înalt punctaj între titularii la această poziție, conform surselor apropiate procesului de selecție.
Locul doi, pe lista scurtă, a fost ocupat de Radu-Ioan Constantin, inginer și economist, care activează din 2008 în Hidroelectrica, în funcții de conducere în domeniul de livrare, și a primit același verdict din partea Consiliului de Supraveghere: nu corespunde în totalitate cerințelor pentru postul de CEO în această etapă, conform informațiilor.
Consiliul de Supraveghere a decis reluarea imediată a procesului de recrutare, conform comunicatului. Totodată, vineri, 28 noiembrie, expiră termenul stabilit de Comisia Europeană pentru ca oficialii români să desemneze conducerea la mai multe companii energetice, inclusiv Hidroelectrica, în cadrul angajamentelor asumate prin PNRR.
În săptămâna precedentă, Consiliul de Supraveghere a suspendat și numirea unui director financiar.
Recent, sursele menționează că Mihai Aniței a fost preferatul pentru funcția de director general, fiind pe primul loc în lista scurtă, urmat de Radu-Ioan Constantin.
Directorul actual păstrează poziția. Numele lui a fost menționat în ancheta Recorder
„Pentru a menține continuitatea operațională până la finalizarea procesului de selecție, Consiliul de Supraveghere păstrează măsurile provizorii privind atribuțiile de CEO și CFO”, arată comunicatul.
Asta înseamnă că Bogdan Badea rămâne interimar. Numele său apare în ancheta Recorder, care reclamă că Hidroelectrica a furnizat energie fără factură de 2 milioane de euro pentru instituții religioase și afaceri cu conexiuni politice. În aceeași perioadă, compania era condusă de Bogdan Badea.
HotNews a solicitat ministrului energiei, Bogdan Ivan, confirmarea dacă își asumă politic eșecul de la Hidroelectrica, mai ales având în vedere eventualele penalizări din PNRR. De asemenea, s-au întrebat dacă va cere demisia lui Bogdan Badea, având în vedere informațiile publicate de Recorder. Până în prezent, nu a fost primit niciun răspuns.
Dacă până pe 28 noiembrie nu vor fi realizate numiri la companiile de stat, în conformitate cu principiile de integritate și independență, România va pierde definitiv fonduri din PNRR. Hidroelectrica, fiind una dintre aceste companii, a ajuns în situația de a nu îndeplini integral obligațiile asumate în fața Uniunii Europene.
Banii pierduți sunt calculați pentru fiecare poziție rămasă vacantă.
Procesul de recrutare a fost inițiat cu întârzieri la Hidroelectrica. Comisia Europeană a identificat nereguli atât în desfășurarea ultimelor selecții la Directorat și Consiliul de Supraveghere, cât și în transparență și corectitudine. În luna martie, Ministerul Energiei a revocat trei membri din Consiliul de Supraveghere, fiind inițiată o procedură pentru o nouă selecție în vară.
În cazul Directoratului, Ministerul susținea că nu are dreptul de a interveni direct, atribuțiile fiind ale Consiliului. Comisia Europeană a criticat faptul că actualul președinte al Directoratului, Karoly Borbely, făcea parte și din Consiliul de Supraveghere și din Comitetul de Nominalizare, fiind implicat în procesul de selecție, și că a demisionat după începerea procedurii.
De asemenea, Comisia Europeană a menționat că Marian Fetița, recent numit director financiar, nu s-a conformat condițiilor de eligibilitate impuse în procesul de selecție a membrilor din Directorat.
În toamna anului 2023, acești doi reprezentanți au acceptat să renunțe la funcții, cu condiția primirii unor compensații echivalente cu 24 de salarii medii lunare, conform surselor. Abia după acest pas a fost permisă reluarea procedurii de numire.
Cei doi au fost selectați în toamna anului 2023, în urma unui proces declarat incorect de către Comisia Europeană.
Ce reprezintă Jalonul 121
Un număr de 13 companii din sectorul energetic trebuie să treacă, până în 28 noiembrie 2025, prin un proces de selecție transparent și corect al noilor manageri pentru a permite României obținerea a 228 milioane de euro din PNRR, în cadrul Jalonului 121 privind guvernanța corporativă.
Cu toate că sunt vizate 13 societăți, în cazul a două dintre acestea, Ministerul Energiei afirmă că nu poate face schimbări în conducere, așa cum solicită Comisia Europeană, potrivit unei informări din septembrie.
Acest termen a fost întârziat în cadrul plății a treia, iar în luna mai, Comisia Europeană a reținut parțial plățile, avertizând că suma va fi pierdută definitiv dacă jalonul nu este atins până în ultima zi a intervalului, 28 noiembrie 2025.
Valoarea totală a finanțării din PNRR offshore pentru acest jalon este de 228 milioane de euro, iar suma disponibilă variază în funcție de gradul de îndeplinire.
Printre companiile vizate de cerințele managementului corporate se numără Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica, Conpet, Romgaz, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie, CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele, Institutul de Cercetare Științifică Proiectare Mine pe Lignit și Complexul Energetic Valea Jiului.
