Doctor inginer Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, explică, în exclusivitate pentru Gândul, modul în care a dispărut treptat industria din sud-estul țării. Acesta relatează despre fabricile închise și detaliază pașii care au condus la această decadere.
Buzău: industrie metalurgică, electronică, textile, zahăr, carne
„S-a închis Metalurgica Buzău, o turnătorie specializată în prelucrări primare și producție de utilaje agricole. La Buzău, au fost închise și fabrica de zahăr și abatorul regional. Este clar că aceste închisuri s-au produs din cauza lipsei materiei prime, cauzată de desființarea CAP-urilor și a gospodăriilor de stat, precum și a GAS-urilor. Gospodăriile individuale rezultate din împărțirea terenurilor nu au mai putut susține fabricația de zahăr sau carne, și nu aveau unelte agricole sau semințe de calitate, fiind decapitalizate, ceea ce a împiedicat achiziția de utilaje agricole.”
Listă suplimentară cu industria metalurgică și a materialelor de construcții
„S-au închis fabrica de sârmă pentru diverse utilizări, inclusiv cauciucuri, precum și Ductil Steel, o fabrică mare ce producea laminate și sârmă. Aceasta era recunoscută ca furnizor de materiale pentru construcții: cuie, sârmă etc.”
Industria textilă și cea electrotehnică au cunoscut declin
„S-a închis Textile Buzău, care utilizau materie primă din in, cânepă și lână. De asemenea, a fost închis și uzina Contactoare Buzău, unde lucrau peste 1.000 de ingineri în domeniul electronic și electrotehnic.”
Râmnicu Sărat: turnătorie, fabrica de organe de asamblare, fabrică de țigarete și reciclare uleiuri uzate
„La Râmnicu Sărat, s-au închis Turnătoria de fontă, Întreprinderea de Organe de Asamblare, fabrica de țigarete și Regoil, companie specializată în reciclarea uleiurilor uzate colectate din zonă.”
Vrancea, Focșani: pierderi din lanțul industrial
„La Focșani, s-au închis Laminorul și Fabrica de confecții.”
Tulcea: două complexe industriale majore pentru metalurgie
„La Tulcea, au fost închise două unități industriale importante: FEROM Tulcea, specializată în feroaliaje pentru industria siderurgică, și ALUM Tulcea, care prelucra bauxita importată pentru fabricația de aluminiu la Slatina.”
Brăila: închideri și reducerea activității la marile întreprinderi
„S-au închis Laminorul Brăila și fabrica de celuloză și hârtie, specializată în utilizarea stufului din Delta Dunării, actualmente exportat, iar România importă celuloză. În județul Brăila a dispărut și fabrica națională de conserve de legume, Zagna Vădeni.”
SIDEX Galați – Sursa foto: Mediafax
Galați: un fost centru important metalurgic și industrial
„La Galați, s-au închis Laminorul de tablă Nicolae Cristea, TREFO – sârmă laminată, ISCL – sârmă și lanțuri. A încetat activitatea fabricii de confecții și a fabricii de produse chimice, precum și a abatorului.”
În zona Constanța-Năvodari, Petru Ianc menționează dispariția fabricii de îngrășăminte fosfatice de la Năvodari, o unitate esențială pentru agricultura locală.
SIDEX Galați, de la zeci de mii de angajați la activitate zero
„La Galați, SIDEX avea în 1989 aproximativ 36.000 de angajați. Pe platformă lucrau circa 60.000 și se producea în jur de 8 milioane de tone de oțel. Astăzi, din 2023, societatea nu mai produce deloc sau produce sporadic, iar capacitatea de producție a scăzut de la aproximativ 9 milioane la sub 2 milioane de tone. Aproximativ 5.000 de oameni sunt în șomaj, fiind puține șanse de reluare a activității.”
„În județele Constanța, Tulcea, Galați și Brăila sunt importante șantiere navale. În prezent, acestea funcționează la subcapacitate și necesită sprijin pentru continuarea activității.”
Motivele închiderii fabricilor: explicații etapizate
Petru Ianc consideră că nu a fost un singur factor, ci o combinație de cauze, manifestată în două epoci distincte: imediat după 1990 și după aderarea la Uniunea Europeană.
„După 1990, s-a renunțat la economia centralizată de planificare, care asigura comenzi pentru întreaga industrie în baza planurilor de dezvoltare ale României. Lipsa comenzilor a devenit unul dintre principalele motive pentru închiderea multor fabrici. În plus, unitățile industriale aparținând ministerelor – Metalurgie, Chimia, Agricultura – au fost abandonate și lipsite de capital de lucru, ceea ce a agravat situația.”
Devalorizarea monedei naționale și concurența produselor importate
„După 1990, leu a fost devalorizat, afectând activitatea de producție: ceea ce era vândut ieri pentru suma primită, mâine nu mai putea fi reluat. Decapitalizarea a fost un alt factor critic. În plus, influxul de produse din import, mult mai atractive și mai ieftine, a condus la pierderea comenziilor, fiind evident mai ales în industriile textile și alimentare, precum și în electronice.”
Impactul managementului asupra declinului industrial
„Înainte de 1990, întreprinderile aveau ca scop principal producția. După aceea, mulți manageri ai fabricilor au devenit conducători ai noilor companii, axate pe vânzări. Acești manageri, de cele mai multe ori fără experiență în domeniul comercial, nu au gestionat eficient procesul de aprovizionare și vânzare, ceea ce a contribuit semnificativ la declin.”
INFOGRAFIC. Creșterea deficitului comercial în luna ianuarie, după aderarea României la UE – Sursa: Mediafax
A doua fază majoră de declin a început după integrarea în Uniunea Europeană
„După aderarea la UE, sistemul vamal a suferit transformări radicale. Până în 2005, România avea propriul sistem vamal, cu taxe pentru protejarea industriei. Începând din 2005, aceste atribuții au fost transferate Agenției Europene, iar economia românească a devenit parte integrantă a pieței europene, concurând cu celelalte state membre.”
Criza economică, pandemia, conflictul și creșterea prețurilor la energie au amplificat provocările.
„Criza din 2008, pandemia, războiul din Ucraina și explozia prețului la energie și gaz natural au condus la închideri masive, în special pentru marii consumatori din metalurgie și industria chimică, din cauza costurilor extreme.”
Sursa foto: Mediafax
Majorarea taxelor americane a redirecționat importurile spre piața europeană
„Creșterea taxelor de import în SUA a determinat redistribuirea fluxurilor comerciale către piața Uniunii Europene, agravând deteriorarea competitivității întreprinderilor europene și românești, deja afectate de costurile ridicate la energie și gaz, precum și de supracapacități globale.”
Acești factori – lipsa comenziilor, devalorizarea monedei, decapitalizarea, importurile ieftine, disfuncționalitățile agricole, managementul ineficient, criza economică și prețurile mari la energie – au condus gradual la închiderea fabricilor din sud-estul țării și din întreaga Românie.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Două mari combinate strategice pentru România – Sidex și Hunedoara – au fost închise, iar viitorul a mii de angajați rămâne incert. Un cercetător român în domeniul metalurgiei avertizează: „Industria țării este pe butuci”
- (Ep. 1) Harta declinului industriei românești. Uzinele din Transilvania s-au „stins”. Petru Ianc, metalurgist, în exclusivitate pentru Gândul: „Importăm aproape tot”
