Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, reafirmă intenția de a propune un mecanism pentru aplicarea automată a plafonării prețurilor produselor de bază atunci când inflația depășește 5%. Această măsură are ca scop
Florin Barbu a detaliat că proiectul va funcționa asemeni intervențiilor Băncii Naționale a României (BNR) asupra cursului valutar. Ministrul a menționat că dorește ca această măsură să fie adoptată prin lege, nu prin decizie guvernamentală, conform publicației Profit.ro.
„Sunt de acord să nu mai intervenim în piață. Am intervenit anterior atunci când inflația ajungea la aproape 13% la sfârșitul anului 2022. Este normal ca statul să intervină pentru protejarea consumatorilor și fermierilor, deoarece plafonarea marjei comerciale asigură un preț mai avantajos la poarta fermei.
Desigur, dacă retailul urmărește să obțină marje de profit mai mari, cu un adaos comercial fix de 20%, va cere prețuri mai mari de la fermieri.
Aceasta nu a fost clar înțeles. Astfel, ca să evit acuzațiile de intervenție în piață, am propus un mecanism similar cu cel al cursului euro, unde BNR-ul intervine atunci când euro crește prea mult, pentru a avea o legislație anti-inflatie. Când inflația depășește 5%, mecanismul se activează pentru toate produsele agroalimentare. Dacă inflația scade sub 5%, piața devine liberă și măsura se elimină.
Astfel, nu mai intervenim direct în piață. Statul are responsabilitatea de a gestiona inflația și puterea de cumpărare a cetățenilor, iar acest mecanism simplifică procesul. La fel cum se intervine pe cursul leu-euro, și pe inflație trebuie să se acționeze, a explicat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres.
„Practici comerciale neloiale trebuie eliminate”
Deși inițial mulți analisti economici au considerat că plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază destabilizează piața, ulterior au recunoscut eficiența măsurii stabilite de Ministerul Agriculturii. Ca urmare, inflația a scăzut la 5,5%, față de 12,8% în decembrie 2022.
În această situație, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a menționat că a solicitat autorității de concurență verificări detaliate.
„Anumite aranjamente între magazinele de retail sau între producători, practici comerciale abuzive trebuie să dispară. Este important să fim foarte atenți în această perioadă. Creșterea prețurilor a fost influențată și de costurile energetice și de alte cheltuieli suplimentare.
Cred că trebuie intervenit pentru a controla aceste aspecte, deoarece creșterea prețurilor la energie și combustibil se reflectă în costurile alimentelor și în inflație.
Am observat creșterea inflației, astfel încât solicit verificări amănunțite. Deține legislație pentru plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază, dar Consiliul Concurenței trebuie să analizeze dacă transferul de marjă eliminată de la aceste produse nu a fost mutat către alte categorii. În această situație, Consiliul poate interveni”, a subliniat Florin Barbu.
Măsura de plafonare a marjei comerciale pentru produsele alimentare fundamentale a fost instituită în iulie 2023, prin Ordonanța de Urgență nr. 67/2023, pentru o durată de 90 de zile.
Ulterior, această perioadă a fost prelungită prin mai multe ordonanțe, ultima fiind valabilă până la 31 martie 2026. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, inflația anuală a fost de 9,8% în octombrie 2025, cu scumpiri de 10,96% la bunurile nealimentare, 10,52% la servicii și 7,57% la alimente.
Recomandări generale:
- România, Turcia și Bulgaria în competiția pentru viitorul Coridorului Mării Neagre – Mării Caspice. În timp ce presa a criticat inițiativele legate de acest proiect, autoritățile au reluat discuțiile diplomatice privind ruta de transport. Specialiștii economici consideră că implicarea completă a României în acest proiect este o provocare dificilă.
- Tensiuni în cadrul Comisiei pentru Agricultură de la Camera Deputaților, unde angajații ministerului se plâng de lipsa de armonizare cu Guvernul.
