Cristian Tudor Popescu a exprimat, pe pagina sa de blog, opinii despre Ziua Națională și despre absența semnificativă la parada de 1 Decembrie. Gazetarul analizează, în acest context, celebra „dronă rusească” care apare ocazional, de la granița României.
Parada militară, organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, a debutat la ora 11:00, marcând începutul activităților dedicate acestei sărbători naționale.
Ministerul Apărării a anunțat că evenimentul va include traseul a 21 de salve de tun, peste 2.900 de militari și specialiști, precum și demonstrații ale tehnicii militare pe traseul din zona Arcului de Triumf din Capitală. Avioanele de luptă nu au zburat din cauza condițiilor meteo nefavorabile.
„Ar fi firesc să vedem și personalități care aduc prestigiu”
„De obicei, politicienii și reprezentanții religioși participă în număr mare, dar ar fi logic ca și personalități românești care ne reprezintă cu onoare să fie prezente: Nadia Comăneci, Laura Codruța Kovesi, Simona Halep, David Popovici, laureatul Nobel pentru Chimie Stefan Walter Hell, Ana Blandiana, Silviu Purcărete, Victor Rebengiuc, violonistul Alexandru Tomescu sau tânărul poet din Spania, Miguel Gane, cel mai vândut autor contemporan român. Chiar și reprezentanții instanțelor judiciale, care au uneori o atitudine separatistă față de restul cetățenilor, ar trebui să fie incluși.”
Până și susținătorii AUR (al cărui nume include cu siguranță aluzia la Unire, dar care este considerat de mulți un factor de divizare și conflict social) acceptă participarea, mai ales că de acum un secol au venit în număr mare, din propriile lor motive. Întâlniri, festinuri, mâncare tradițională, cârnați, sarmale, fasole cu ciolan.
De 23 August, se manifestau de obicei portrete ale conducătorilor comuniști, apoi doar cele ale lui Nicolae și Elena Ceaușescu. La 1 Decembrie, nu am mai văzut afișate portretele lui Ferdinand Întregitorul, Reginei Maria, Ion I.C. Brătianu, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Ion Inculeț, Iancu de Flondor, sau alte figuri importante din istoria națională. De asemenea, lipsea și prezența dronei rusești care să fie observată deasupra, în timp ce garda de onoare și avioanele militare nu au fost prezente, așa cum scria Cristian Tudor Popescu.
„Conflictele interne pot destrăma unitatea țării”
„Anterior, sărbătoarea națională a României era 23 August. După 1989, această zi a fost eliminată. În opinia mea, a fost o decizie greșită. Semnificația ei trebuia redescoperită, eliminând miturile comuniste legate de rolul PCR, partidul care, potrivit istoriei, a jucat un rol minor în insurecția care l-a înlăturat pe generalul Ion Antonescu. Regele Mihai și partidele istorice, precum PNȚ, PNL, Social-Democrații, împreună cu conducerea Armatei, ar fi trebuit să fie promovate ca piloni ai reconcilierii naționale.”
Astfel, 23 August putea fi celebrată ca zi a Armatei Române, pentru contribuția sa în eliberarea teritoriilor de sub dominația nazistă, iar 1 Decembrie să rămână principalul simbol al Unirii. Deși, simbolic, armata este unificatoare, rolul ei în procesul de unificare națională este subtil, iar în multe cazuri controversat. Armata protejează integritatea și suveranitatea națională în fața agresiunii externe. Pericolul major însă vine din interior, din conflictele sociale și politice interne, care pot amenința stabilitatea țării.
De 23 August, în stilul festivist al epocii comuniste, erau evidențiate toate categoriile sociale ale României: muncitori, țărani, ingineri, medici, profesori, sportivi, artiști, militari… Astfel, de 1 Decembrie, ar trebui să participe cetățeni din toate colțurile țării și diaspora, nu doar în centrul Bucureștiului, ci și în alte zone, cum ar fi Alba Iulia, la Câmpul lui Horea, ca în 1918. Organizațiile sindicale și profesionale pot contribui cu reprezentanți ai diferitelor bresle și comunități.”
Cristian Tudor Popescu dezvăluie ce a lipsit de la parada de 1 Decembrie
Recomandarea autorului:
- Ultima tendință în Oltenia: fasole cu ciolan pe bază de voucher de Ziua Națională a României. Costurile pentru peste 3000 de porții
