Măsurile Guvernului pentru sprijinirea comunităților din județele Prahova și Dâmbovița afectate de criza apei

Guvernul Anunță Măsuri pentru sprijinirea populației din localitățile afectate de probleme de furnizare a apei, dar și pentru remedierea situației.

Astfel, prin ministerele Afacerilor Interne, Mediului, Energiei, Sănătății, dar și instituțiile cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență, s-au adoptat măsuri pentru sprijinirea populației din localitățile din județele Prahova și Dâmbovița, afectate de probleme de furnizare a apei, precum și pentru rezolvarea situației.

În regim de urgență, în perioada 30 noiembrie 2025 – 3 decembrie 2025, populației afectate le s-au distribuit gratuit 541.954 litri de apă, pentru consum potabil și apă îmbuteliată, precum și apă menajeră. Astfel, în județul Prahova s-au distribuit 379.554 litri de apa, iar în Dâmbovița, 162.400 litri de apă, de către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență.

Măsuri la nivelul Ministerului Mediului,

• Din 29 noiembrie, s-a activat o celulă operativă formată dintre conducerea MMAP și ANAR, reprezentanți ai ABA Buzău–Ialomița, Hidroelectrica, SGA Prahova, specialiști hidrologi, hidrotehnicieni și personal tehnic de operare. Echipele au început evaluarea în timp real a nivelurilor, turbidității și posibilităților de deviere a debitelor către Stația Voila.
• Ministra Diana Buzoianu s-a deplasat în teren la Paltinu, pentru verificarea directă a măsurilor operative. Secretarul de stat pentru ape, Elena Tudose, a fost prezent în teren, la Paltinu și Stația Voila, însoțită de echipe tehnice de la ANAR și SGA. Echipele ANAR și ABA au rămăs în teren 24/24 pentru măsurători, monitorizarea turbidității, verificarea debitului și evaluarea stării echipamentelor.
• Reprezentanți ai MMAP, ANAR și 1 ABA au avut întâlniri operative sau discuții cu primarii, ESZ Prahova, Hidroelectrica și OMV Petrom, pentru actualizări periodice.

Decizii de urgentă intervenții:

• Deschiderea golirii de semiadâncime pentru asigurarea debitului constant către priza ELSID;
• Stabilirea debitului optimum de 3 m³/s pentru alimentarea lacului de priză al Stației Voila;
• Reconfigurarea traseului de deviere a apei prin instalațiile Hidroelectrica, pentru ca apa să ajungă mai rapid în lacul de priză;
• Instruirea operatorului ESZ Prahova să pregătească reluarea tratării apei imediat ce turbiditatea scade sub limitele legale.
• Majorarea nivelului de monitorizare și control

Aceste decizii sunt luate în paralel cu măsurătorile continuu ale turbidității și> a debitelor,

„Intervenții tehnice realizate de ANAR/ABA – ANAR a efectuat manevra de deschidere controlată a golirii de semiadâncime la 1 decembrie, ora 12:00. Debitul de 3 m³/s spre Stația Voila a fost stabilizat. ABA a monitorizat continuu evoluția turbidității. Specialiștii SGA au prelevat probe succesive pentru a determina momentul în care apa poate fi introdusă în stația de tratare. Hidroelectrica a disponibilizat personal tehnic pentru operarea instalațiilor energetice necesare tranzitării debitului.“

Supraveghere permanentă – De la momentul întreruperii, MMAP și ANAR au instituit monitorizare continuă a nivelurilor din Paltinu, a acumulărilor intermediare și a lacului de priză Voila. Se urmărește în timp real debitele și turbiditatea. Raportările tehnice se transmit către MMAP la fiecare 6 ore, cu actualizări către autoritățile locale.

Coordonare directă – Au fost organizate ședințe zilnice cu operatorul de distribuție energiei electrice, autoritățile locale, operatorii de apă și reprezentanți ai promotorilor de tratate și infrastructură, pentru actualizări și decizii operative privind gestionarea situației.

Rezultate ale măsurilor

• Sistemul Energetic Național a fost stabilizat, pentru eliminarea riscurilor pentru populație și industrie, asigurând funcționarea normală.
• Producția la CECC Brazi a fost reîncepută pe base de mecanisme de piață, iar stocurile de cărbune depășesc 552 mii de tone.
• Analizele prognozate nu au indicat fenomene meteo care să facă creșteri ale consumului în perioada.
• Capacitățile disponibile din Sistemul Energetic Național s-au folosit în analiza capacităților de producție:
• Resursele de la CE Oltenia au fost valorificate pentru susținerea purtării situației;
• Grupul 6 de la Rovinari a fost reactivat astăzi, 3 decembrie;
• Stocurile de cărbune sunt peste 553 mii tone;
• Unitățile de la CET Paroșeni sunt pregătite să reînceapă dacă situația demandă.
• Capacitățile de la Hidroelectrica sunt la un nivel de peste 71% în acumulări.
• Toate instalațiile rafinăriei Petrobrazi funcționează în regim normal, asigurând continuitate în procesul de producție.
• Echipele din teren au intervenit pentru menținerea capacitților de apă pentru Petrobrazi și au asigurat un debit de 94 l/s, mai mult decât necesarul de 61 l/s.
• Un bypass suplimentar, destinat situațiilor de urgență, a fost finalizat și funcțional.
• A fost planificată reluarea operării Centralei Electrice Brazi, în concordanță cu parametrii de siguranță.

Ca urmare a dialogurilor cu operatorul centralei, cu autoritățile locale și cu Apele Române, centrala Brazi va fi repornită imediat ce debitul de apă necesar răcirii revine în parametrii de siguranță. Estimarea pentru reluarea activității este de maximum șase zile, în funcție de parametrii menționați.

Inițiative în domeniul sanitar

Ministerul Sănătății coordonează soluțiile pentru gestionarea situației critice generate de lipsa alimentării cu apă în unitățile sanitare următoare:

• Spitalul Municipal Câmpina
• Spitalul de Psihiatrie Voila
• Spitalul de Pneumofiziologie Florești
• Spitalul Orășenesc Băicoi
• Spitalul de Pneumologie Breaza

La data de 2 decembrie 2025, în aceste unități erau înregistrați 378 de pacienți, iar activitatea medicală era susținută de 1.260 de angajați.

Inspectoratul Sanitar de Stat din cadrul Ministerului Sănătății monitorizează continuu aspectele sanitare și controlul microbiologic din toate spitlalele afectate.

Pentru asigurarea continuității serviciilor medicale, Ministerul Sănătății a activat mecanisme de sprijin cu spitale de urgență din București,

• Spitalul Universitar de Urgență București
• Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”
• Spitalul Universitar de Urgență Elias
• Spitalul Clinic pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

Aceste unități sanitare au disponibilizat paturi nechirurgicale și paturi chirurgicale, pregătite pentru eventuale transferuri. În caz de incident major sau situații cu victime multiple, aceste spitale sunt în alertă și pot prelua rapid pacienți din zonele afectate.

Celula de criză activată la nivelul Ministerului Sănătății funcționează în mod continuu și menține legătura cu autoritățile locale, asigurând coordonarea măsurilor.

Recomandări și concluzii

Criza apei din Prahova și Dâmbovița reprezintă un dezastru anunțat, rezultat al greșelilor umane, ce a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, iar țara, fără resurse energetice.