Cincisprezece organizații din societatea civilă și-au declarat public miercuri refuzul de a participa la dialogul inițiat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Motivele includ absența unui cadru legal clar, lipsa de transparență și selecția arbitrară a participanților.
ONG-urile menționează că ICCJ nu are competența instituțională de a coordona discuțiile cu societatea civilă, atribuția fiind a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Refuzul nostru nu este împotriva dialogului ca principiu democratic, ci împotriva simulării acesteia”, se arată în comunicatul comun prezentat de Declic.
ICCJ, consultare formală, afirmă ONG-urile
Organizațiile consideră că invitația pare o încercare de legitimare publică, nu o consultare autentică. Printre subiectele sensibile ignorate se numără pensiile speciale ale magistraților și numirile controversate din sistemul judiciar.
ICCJ a anunțat în noiembrie intenția de a iniția un dialog cu societatea civilă. Consultațiile periodice cu ONG-urile ar avea ca scop identificarea nevoilor și disfuncțiilor din sistemul judiciar. Prima întâlnire, „Statul de drept și rolul justiției – Cum apărăm statul de drept? Justiția și societatea civilă în dialog”, este programată pentru 9 decembrie 2025. Totuși, temele invitației nu includ pensiile speciale ale magistraților.
Problema pensiilor speciale
Deși nu menționate explicit în invitație, pensiile speciale reprezintă centrul acestei tensiuni. ONG-urile afirmă că discuția despre privilegii financiare ale magistraților nu mai poate fi ignorată.
„Statul de drept începe cu egalitatea în fața legii. Pensiile trebuie să fie contributive”, a afirmat Funky Citizens. Organizația promovează transparența și implicarea cetățenilor în deciziile publice, prin campanii și inițiative pentru reformarea sistemului.
Pensiile speciale au devenit un punct sensibil în dezbaterea publică, fiind percepute ca privilegii care alimentează neîncrederea în justiție și fiind considerate inacceptabile într-o societate echitabilă.
Cristi Dănileț: ICCJ depășește atribuțiile
Fostul judecător Cristian Dănileț subliniază că ICCJ riscă să se implice într-un rol „politic”, incompatibil cu mandatul său. „Instanța supremă nu poate uzurpa atribuțiile CSM și nici organiza dialoguri cu societatea civilă dincolo de competențele legale ale acesteia”.
În plus, participanții la discuții ar fi fost selectați preferențial, ceea ce generează semne de întrebare cu privire la sinceritatea intențiilor.
Exemplul Funky Citizens: invitații selective
Un exemplu al modului în care ICCJ a gestionat dialogul este cazul Funky Citizens. Organizația a primit invitația ICCJ și a solicitat extinderea acesteia către Declic, un actor civic activ în dezbaterile despre justiție.
Însă, răspunsul ICCJ a fost negativ, decizia de a nu invita Declic fiind justificată prin existența unui litigiu inițiat de aceasta privind conducerea ICCJ, astfel considerându-se că nu ar fi potrivită pentru dialog.
ICCJ dialoghează selectiv
Pentru organizațiile civice, acest motiv confirmă problema semnalată. „Argumentul ICCJ evidențiază tocmai ceea ce se intenționează a fi evitat: selecția participanților în funcție de critica adusă instituției”, au afirmat reprezentanții Funky Citizens.
ONG-urile consideră că excluderea unui actor civic pentru că a contestat legal decizii ale ICCJ limitează mecanismele statului de drept, care presupun egalitate în accesul la justiție și libertatea de a critica instituțiile publice.
În plus, organizația afirmă că ICCJ a invitat „organizații relevante pentru formularea de politici publice, inclusiv cele care au exprimat puncte de vedere critice și argumentate”.
Contestația Declic privind numirea conducerii ICCJ
Declic a contestat în instanță procedura de numire a conducerii ICCJ, acuzând că demersul a fost inițiat cu aproape trei luni înainte de expirarea mandatului anterior, contrar prevederilor legale care stipulează un termen maxim de 60 de zile. De asemenea, organizația susține că lipsa transparenței în proces poate afecta încrederea publică în instanța supremă.
Cazul semnalat de Funky Citizens a consolidat percepția că întâlnirile ICCJ nu urmăresc opinii autentice, ci doar o validare simbolică a deciziilor deja luate. „Nu vom participa la un demers care doar acoperă decizii netransparente sau potențial ilegale”, au declarat organizațiile semnatare.
Dialogul cu toți actorii relevanți
Reprezentanții organizațiilor civice afirmă că „refuzul nu reprezintă o respingere a dialogului ca principiu democratic”, ci o reacție justificată în lipsa unui cadru legitim de consultare. Ei susțin că „dialogul este benefic atunci când există transparență, responsabilitate instituțională și un cadru legal clar”. În absența acestor condiții, participarea ar fi doar o formalitate.
„Suntem deschiși pentru un dialog autentic”, afirmă activiștii. Totuși, pentru un astfel de dialog, este esențial ca toți factorii relevanți să fie invitați, nu doar cei considerați constructivi, iar vocile critice să fie legitime și recunoscute.
Organizațiile semnatare ale comunicatului sunt: Evoluție în Instituție, Corupția Ucide, Comunitatea Declic, Agent Green, Inițiativa România, Asociația Bankwatch România, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Fundația Eco-Civica, Voluntari în Europa, Federația Inițiativa Timișoara, Grupul pentru Dialog Social, Asociația Freedom House România, Asociația CIVICA, Societatea Timișoara și Funky Citizens.
