Ericsson a organizat marți, 3 decembrie, la Ambasada Suediei din București, evenimentul anual de sfârșit de an, în 2025 având ca temă centrală o analiză comparativă a evoluției rețelelor 5G la nivel mondial. Prezentarea a plasat România într-o poziție delicată în raport cu alte țări și regiuni, evidențiind nu doar cifre alarmante despre decalajul tehnologic european, ci și propuneri concrete pentru redresarea acestei situații.

Daniel Tudose, Director General Ericsson România și Moldova, a început prezentarea remarcând legăturile istorice ale companiei cu țara noastră. Ericsson este prezent în România din 1994, având 1.831 de angajați (45% femei), cu birouri în două orașe și o fabrică de antene la Timișoara, producând cele mai recente echipamente pentru piața europeană.

Compania va marca 150 de ani de existență în 2026, investind anual peste 5 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare.

Europa, evidențiată cu roșu pe harta rețelelor 5G Standalone

Ivan Rejon, Director Strategie Guvernamentală și Advocacy Publică la Ericsson Europa, a prezentat o perspectivă mai puțin optimistă despre starea bătrânului continent. Hărțile globale indică o Europă predominant în culoarea roșu, fără implementări semnificative de 5G Standalone (SA), în timp ce China, India, SUA și țări din Orientul Mijlociu strălucesc în verde și albastru. Diferența fundamentală constă în faptul că doar 4% dintre cetățenii europeni utilizează 5G SA, față de 65% în India și peste 90% în China. India a realizat această tranziție în doar 18 luni, demonstrând că este posibil un progres rapid cu politici coerente.

Analiza Ericsson se bazează pe datele Ookla colectate în perioada iunie-august 2025, exclusiv de pe smartphone-uri Android conectate la rețele 5G NSA sau SA.

România se situează sub media europeană pentru majoritatea indicatorilor relevanți. Conform datelor MedUX prezentate în cadrul evenimentului, viteza medie de descărcare 5G în România este de 46,5 Mbps, situând țara sub Grecia (67,2 Mbps), Bulgaria (94,7 Mbps) și mult sub liderii europeni, precum Elveția (183,5 Mbps) sau Danemarca (155,5 Mbps).

Într-un test live realizat în sală, pe propriul smartphone, Ivan Rejon a măsurat o viteză de doar 12 Mbps și o latență peste 100 ms, deși rezultatele pot fi influențate de roaming și condițiile de recepție din clădirea ambasadei.

Diferența dintre 5G Standalone și Non-Standalone

Ericsson diferențiază clar între tehnologia „5G de bază” și 5G Standalone (SA). Tehnologia 5G Non-Standalone (NSA) utilizează în continuare infrastructura 4G pentru rețeaua centrală, fiind o simplă îmbunătățire. În schimb, 5G Standalone reprezintă o rețea nativă 5G, cu o infrastructură proprie, capabilă să ofere latență extrem de scăzută, diferențiere a serviciilor (network slicing) și securitate îmbunătățită, fiind esențială pentru aplicații industriale și inteligență artificială.

Problema semnalată de suedezi este că majoritatea operatorilor europeni, inclusiv din România, au implementat deocamdată doar varianta NSA, care este mai ieftină și mai rapid de instalat, dar insuficientă pentru scenariile de utilizare pentru care a fost conceput 5G, precum automatizări industriale avansate, vehicule autonome, aplicații AI ce necesită procesare la marginea rețelei, servicii medicale la distanță sau controlul dronelor și infrastructurii critice.

Efectele și potențialul 5G în industrie și inteligența artificială

Prezentarea include exemple concrete despre utilizarea industrială a 5G SA. În fabricile Mercedes-Benz din Germania, eficiența a crescut cu 15%, iar consumul energetic a fost redus cu 25% prin utilizarea roboților colaborativi conectați prin 5G, sau la fabrica Ford din Valencia, unde roboții autonomi (AGV) au redus costurile de la 500.000 € la 50.000 € pe unitate, prin integrarea inteligenței artificiale în servere de margine conectate prin 5G.

Ericsson avertizează că, fără adoptarea 5G SA, România riscă să piardă competitivitate în sectoare cheie. Estimările indică faptul că implementarea completă a rețelelor 5G mid-band în țară ar putea genera până la 7,6 miliarde de euro contribuție suplimentară la PIB până în 2040, susținând producția și logistica inteligente, zonele urbane adaptate pentru orașe inteligente, regiunile rurale și serviciile publice.

Propunere Ericsson: gestionarea spectrului pentru dezvoltarea rețelelor

Soluția sugerată de Ericsson se inspiră din experiențele din Spania și Franța: echilibrarea costului spectrului cu investițiile operatorilor în infrastructură. În Franța, guvernul a amânat taxa pe spectru în schimbul extinderii rețelelor 4G în zonele rurale și pe traseele feroviare, un program ce a costat operatorii circa 3 miliarde euro în investiții, dar a accelerat acoperirea rețelelor.

În Spania, un program similar, finanțat cu 672 milioane euro de Uniunea Europeană, a conectat 5G aproximativ 1,8 milioane de locuitori din zone rurale, crescând veniturile, reducând șomajul și stimulând populația în zonele cu acoperire.

Ericsson recomandă autorităților din România cinci direcții strategice: utilizarea fondurilor europene pentru infrastructură digitală, corelarea costului spectrului cu investițiile în rețea, implicarea statului ca prim cumpărător de tehnologii 5G avansate, asigurarea securității rețelelor prin furnizori de încredere și implementarea unei conectivități diferențiate pentru valorificarea completă a rețelelor 5G Standalone.