De la 1 august, cota standard a TVA a fost majorată de la 19% la 21%. Această schimbare influențează toate materialele de construcție generale.
România a modificat regimul pentru TVA redus. Cotele anterioare de 5% și 9% au fost înlocuite cu o cotă unică de 11%, valabilă începând cu 1 august 2025. O cotă tranzitorie de 9% se aplică locuințelor cu condiții stricte (suprafață utilă).
Amânarea impozitului pe proprietate: reformarea impozitului pe clădiri, calculat „la valoarea de piață”, a fost amânată de la 2026 la 1 ianuarie 2027. Această amânare oferă o periodă de grație temporară pentru dezvoltatori și investitori pentru anul următor.
Cu toate acestea, Parlamentul a aprobat recent o lege (în prezent în curs de examinare la Curtea Constituțională a României) care crește semnificativ valorile impozabile ale clădirilor, actualizând evaluările la nivelurile din 2015. Chiar și cu o etapă de tranziție până în 2027, proprietarii de locuințe vor resimți creșteri notabile începând cu 2026, cele mai multe estimări indicând o majorare a impozitării anuale cu 70-80% pentru un apartament obișnuit.
Piața muncii și costurile de finanțare
Piața forței de muncă: sectorul angajează 460,7 mii de muncitori în septembrie 2025 (aproape de maximul istoric de 462,3 mii atins în iulie 2025), însă forța de muncă calificată este insuficientă. Eliminarea scutirilor fiscale pentru muncitorii din construcții a crescut costul efectiv al forței de muncă pentru companii, reducând marjele de profit.
Costurile de finanțare: ratele dobânzilor rămân relativ ridicate, având în vedere inflația crescută. Inflația încetinește mai lent decât se anticipa, ceea ce duce la răcirea creditelor ipotecare, în principal din cauza scăderii veniturilor disponibile ale gospodăriilor, chiar dacă ratele reale ale dobânzilor sunt în continuare negative. Dezvoltatorii par să reducă împrumuturile în loc să extindă activitatea.
Creșterea economică și stabilitatea: avansul PIB-ului pentru 2025 se estimează în jurul valorii de 1,0%, însă economia s-a contractat cu 0,2% în al treilea trimestru față de trimestrul anterior. Riscul unei recesiuni temporare persistă, chiar dacă scade probabilitatea unei contracții totale pe parcursul anului.
Perspectiva pentru 2026-2027 – sector rezidențial
Sectorul construcțiilor intră într-o etapă mai moderată. Creșterea ar trebui să continue, dar la un ritm mai lent, infrastructura fiind principalul motor de dezvoltare.
„Creștere moderată, susținută de infrastructură: deși creșterea PIB-ului în 2025 ar putea dezamăgi, nu se așteaptă schimbări radicale în 2026. Estimăm o creștere de 1,4% în 2026, impulsionată de investițiile finanțate din fonduri europene, ca motor principal.
Proiectele de inginerie civilă ar trebui să rămână sustenabile pe tot parcursul anului 2026, atingând niveluri maxime pe măsură ce finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie de final”, conform raportului ING Bank.
Provocări în sectorul rezidențial: activitatea în domeniul locuințelor va rămâne modestă în 2026, cu creșteri treptate în 2027. Costurile ipotecare se vor menține în mare parte neschimbate până la jumătatea anului 2026, în timp ce noile poveri fiscale și veniturile scăzute ale populației vor menține cererea sub presiune. Dezvoltatorii pot amâna sau diminua amploarea proiectelor până când apar semnale clare privind reducerile dobânzilor, cheltuielile populației sau măsurile politice de sprijin.
Dacă inflația nu va înregistra evoluții negative și banca centrală va începe o reducere a dobânzilor la jumătatea anului 2026, așa cum anticipăm, condițiile de creditare ipotecară se vor relaxa treptat în 2027, permitând o redresare lentă. Totuși, revenirea va fi graduală.
Accesibilitatea va fi esențială, iar piața se va orienta către unități mai mici și cu eficiență energetică, reducând costurile atât pentru dezvoltatori, cât și pentru cumpărători. În ceea ce privește oferta, evoluția autorizațiilor de construcție pentru 2024–2025 va influența numărul de proiecte finalizate în 2026, determinând o creștere relativ lentă a stocului de locuințe noi.
Piața imobiliară comercială și de birouri în stagnare, spațiile industriale și logistice continuă să se dezvolte
Perspectivă pentru sectorul comercial: construcțiile comerciale vor avea rezultate mixte. Sectorul industrial/extensie logistică va remane robust, susținut de proiecte în curs de desfășurare în producție, depozite și energie. Structura salarială competitivă a României și infrastructura de transport îmbunătățită pot stimula extinderea industrială.
În schimb, construcțiile de spații de birouri ar putea avea ritm lent, din cauza nivelului ridicat de spații neocupate, companiile fiind prudente în extinderea de noi spații. Proiectele de birouri noi vor fi eventual pre-închiriate sau specializate.
Dezvoltările în retail ar putea înregistra creșteri marginale prin parcuri comerciale în orașe mici și modernizări ale centrelor existente, însă nu se prevede o dezvoltare majoră. Investițiile străine rămân active în facilități industriale și logistice, stimulând aceste segmente.
După vârful din perioada pandemică și ajustarea din 2024, sectorul va reveni probabil la un ritm mai normal, fără o încetinire accentuată sau o creștere explozivă. Piața muncii foarte tensionată se va stabiliza încet, iar marjele de profit vor rămâne sub presiune din cauza modificărilor fiscale și incertitudinilor privind cererea. Renovările și proiectele de eficiență energetică, susținute de programe guvernamentale și europene, vor deveni o nișă în creștere, în contextul încetinirii construcțiilor noi.
Cererea scăzută reprezintă cea mai mare provocare pentru companii – previziuni ING Bank
În plan intern, consolidarea fiscală va continua în 2026, cu modificări fiscale și optimizări ale cheltuielilor, ceea ce poate afecta negativ cererea din construcții prin reducerea cheltuielilor publice și a veniturilor populației. Capacitatea de a implementa la timp și în totalitate proiectele din PNRR reprezintă un factor major de succes, dar riscurile de execuție persistă. Întârzierile pot duce la pierderea fondurilor și pot afecta proiectele de construcții. În plus, în 2027 se așteaptă relaxarea politicilor fiscale, iar politica monetară ar putea deveni mai prietenoasă, stimulând investițiile private.
Pe plan exterior, performanța economică a Uniunii Europene va influența exporturile României și condițiile de creditare. Deși nu are legătură directă cu construcțiile, o economie UE mai puternică poate susține încrederea investitorilor locali. În schimb, creșterile prețurilor la energie și materiale sau înăsprirea condițiilor de creditare internaționale pot constitui factori negativi.
La finalul anului 2025, sectorul construcțiilor din România se află la o răscruce
Susținut de proiectele de infrastructură și în curs de stabilizare după un 2024 dificil, dar confruntat cu provocări importante.
Companiile vor trebui să gestioneze costuri mai mari, schimbări în politicilor și cerere instabilă. Pentru cei implicați în construcții rezidențiale și comerciale, perioada următoare poate părea lentă, însă există oportunități în renovări, eficiență energetică și proiecte de nișă. Infrastructura va continua să fie un pilon principal, fiind sprijinită de portofoliul solid de fonduri europene”, arată raportul ING Bank.
Predicțiile pentru 2026–2027 sunt optimiste, de natură prudentă – nu se preconizează un boom, dar o creștere moderată și durabilă poate apărea dacă România gestionează eficient ajustările fiscale și valorifică integral fondurile disponibile.
