Un an de la anulare – 5 decembrie, ziua premergătoare furtunii politice, cu mesaj-cheie de la secretarul de stat american Antony Blinken, miting anti-Georgescu și pro-Europa în Piața Universității

Călin Georgescu se pregătea să înfrunte pe Elena Lasconi în turul al doilea. Voturile înregistrate au fost reluate și validate, iar documente ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au fost declasificate în data de 4 decembrie 2024.

Normalitatea a fost brusc răsturnată, pe 6 decembrie 2024, când Curtea Constituțională a anulato alegerile, o decizie care a șocat și a generat numeroase semne de întrebare și controverse.

Gândul realizează o cronologie a evenimentelor din zilele următoare turului inaugural al alegerilor prezidențiale, culminând cu anularea scrutinului. A trecut un an de atunci, iar o retrospecție asupra perioadei recente a României ne duce la 5 decembrie, cu o zi înainte de anulare.

Călin Georgescu, câștigător în primul tur și ținta acuzațiilor

• 25 noiembrie. Rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale provoacă uimire atât în România, cât și în afara țării. Georgescu și Lasconi sunt declarați câștigători, iar Marcel Ciolacu își anunță retragerea din funcția de președinte al PSD. Klaus Iohannis afirmă că alegerile s-au desfășurat fără ingerințe.
• 26 noiembrie. Tensiuni între câștigătorii surpriză ai primului tur. Lasconi promovează o alianță pro-NATO și pro-UE, în timp ce Georgescu reacționează: „Se cere poporului român să intre în conflictul din Ucraina”.
• 27 noiembrie. Controversele „TikTok” continuă. După declarația că nu a primit informații de la serviciile secrete privind promovarea online a lui Georgescu, președintele Iohannis convoacă CSAT. AEP anunță cheltuielile candidaților, iar doi pretendenți contestă rezultatul primului tur la CCR.
• 28 noiembrie. CCR decide reluarea numărătorii voturilor, CSAT vorbește despre „atacuri cibernetice” ce ar fi influențat scrutinul, STS neagă, iar AEP sesizează Parchetul în legătură cu campania lui Georgescu.
• 29 noiembrie. Românii se pregătesc pentru alegeri parlamentare, CCR amână validarea rezultatelor din primul tur, iar Marcel Ciolacu anunță retragerea din cursa pentru Cotroceni, dacă scrutinul va fi reluat.
• 30 noiembrie. O zi de tranziție, parlamentarele fiind imminent. AEP anunță finalizarea campaniei, CAB hotărăște excluderea observatorilor independenți din procesul de reluare a votului, iar Elena Lasconi îl ironizează pe Iohannis.
• 1 decembrie. Moment de așteptare înainte de furtună. De Ziua Națională, românii votează pentru parlamentare. PSD obține cele mai multe mandate, iar AUR devansează PNL și USR. Se menține tăcerea în scandalul reluării voturilor din turul întâi.
• 2 decembrie. „Suveraniștii” sărbătoresc, CCR validează rezultatele primului tur, iar Georgescu și Lasconi sunt oficial finaliști în cursa pentru al doilea tur.
• 3 decembrie. Începe numărătoarea inversă pentru turul al doilea, de la decizia CCR de validare a primului tur. România se pregătește pentru turneul decisiv și pentru desecretizarea documentelor CSAT.
• 4 decembrie. După publicarea documentelor declasificate ale CSAT, acuzațiile devin intense asupra lui Georgescu. Informații despre o campanie controversată pe TikTok, implicarea Rusiei și declarațiile oficiale ale ambasadei SUA completează scenariul.

5 decembrie 2024. Antony Blinken: „Operațiune rusească bine finanțată, menită să influențeze alegerile din România”

În timpul unui summit OSCE, secretarul de stat american Antony Blinken a anunțat că „autoritățile române au descoperit o extinsă și bine finanțată campanie rusă, destinată să influențeze alegerile prezidențiale din România”.

„În acest an, OSCE a monitorizat peste zece alegeri, inclusiv alegerile recente din Statele Unite, oferind standarde de referință pentru scrutinuri corecte și libere.

În Moldova, observatorii OSCE au confirmat că scrutinul a fost bine administrat, în ciuda influențelor externe rusești, în timp ce autoritățile române au dezvăluit o campanie rusă în sofisticare – de amploare și frauduloasă – pentru a influența scrutinul prezidențial, contrar standardelor OSCE.

Între timp, în Georgia, rapoartele observatorilor evidențiază intimidări și încercări ale partidului de guvernământ de a manipula procesul electoral în avantajul său”, a menționat Antony Blinken.

5 decembrie 2024. MAE: „Interferență internă și externă în alegerile din România”

În aceeași zi, Ministerul Afacerilor Externe al României a confirmat că rapoartele declasificate ale CSAT demonstrează o „interferență externă” vizând scrutinul prezidențial, având scopul de a „submina” angajamentul României față de Uniunea Europeană și NATO.

Potrivit MAE, rapoartele dezvăluie o „perturbare fără precedent” în alegeri, influențată de operațiuni externe maligne, inclusiv finanțare ilegală, amplificare digitală și atacuri cibernetice ce au vizat scrutinul din România.

„Autoritățile române au decis publicarea acestor rapoarte, care conțin informații despre operațiuni externe negative, precum finanțarea ilegală și campanii digitale de manipulare, precum și atacuri cibernetice de amploare care au avut ca țintă alegerile prezidențiale”, a transmis MAE.

Ministerul a anunțat că a informat deja partenerii internaționali despre aceste intervenții, fiind pregătit să ia toate măsurile pentru protejarea democrației, securității naționale și suveranității statului.

„Autoritățile române investighează această tentativă de influențare, ce este în desfășurare. Am informat aliații despre încercarea de interferență externă și vom acționa pentru apărarea democrației și a suveranității”, a precizat MAE. (mai multe detalii AICI)

5 decembrie 2024. Proteste în Piața Universității pentru alegerile corecte

Personalități, artiști și muzicieni cunoscuți din România au protestat în fața guvernului, la București, pentru a evidenția importanța alegerilor corecte și a viitorului democratic al țării. Turul al doilea al alegerilor prezidențiale – în care urma să se confrunte Călin Georgescu și Elena Lasconi – era programat pentru 8 decembrie.

Mitingul intitulat „România speră” – anti-Georgescu și pro-UE – s-a desfășurat în Piața Universității între orele 20:00 și 23:00. La protest au participat persoane precum Oana Pellea, Victor Rebengiuc și soția sa Mariana Mihuț, Ana Blandiana, Marius Manole, Dan Teodorescu & Trupa Taxi, Andreea Marin.

„Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să fim uniți, să iubim țara și să votăm pentru un viitor de progres, integritate și respect pentru drepturile cetățenilor, indiferent de zona în care se află”, au transmis Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, fondatoarele „Dăruiește Viață”.

Participanții la protest au fluturat drapele ale României și ale Uniunii Europene și au scandat „Jos comunismul!”, „Libertate” și „Europa”. La manifestare au fost prezenți reprezentanți ai vieții publice, activiști și cetățeni care susțineau menținerea apartenenței României la UE și NATO.

Puține ore au mai rămas până la decizia CCR de a anula scrutinul prezidențial.

Recomandarea autorului:

• Ministerul Mediului neagă că ar fi știut de riscurile opririi alimentării cu apă: „ESZ Prahova nu a semnalat riscurile invocate astăzi”
• Conducătorii României, în postura de detractori principali ai țării? Cum au devenit președintele și premierul cei mai critici factori ai stabilității? Cine mai investește într-o țară „coruptă” și în incapacitate de plată?
• Toți cunoșteau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele semnale despre Criza Apei datează din 17 iunie. La cinci luni distanță, 100.000 de români rămân fără apă, iar securitatea energetică este în pericol
• Anca Alexandrescu: „Sunt pregătită pentru a fi primar general. Îmi doresc să lucrez cu primarii de sector pentru dezvoltarea Bucureștiului”
• Victor Ponta acuză Diana Buzoianu de vinovăție în Criza apei: „Injectarea de apă nepotabilă reprezintă o crimă”