Capitala are nevoie urgentă de reguli clare pentru dezvoltarea urbană, iar blocarea Planului Urbanistic General (PUG) pune orașul într-o situație critică, afirmă Ștefan Bâlici, Președintele Ordinului Arhitecților din România.
„Fără norme precise, ajungem în o situație în care fie în anumite zone dezvoltarea se face haotic, fie în altele este total blocată”, a declarat reprezentantul arhitecților în cadrul Interviurilor one2one.
„O inconsecvență generală”. PUG blocat
Bâlici menționează că întârzierea PUG-ului s-a datorat atât motivelor juridice, cât și lipsei de comunicare între Primăria Generală și consorțiul responsabil de elaborare. „Știu că unul dintre partenerii consorțiului a intrat în faliment”, precizează arhitectul, însă blocajul exista „cu mult înainte de această situație”.
El a criticat absența unei viziuni unice asupra orașului. „Este o inconsecvență de ansamblu. Conceptul planurilor urbanistice generale pe sectoare este defectuos. Nu se poate administra orașul astfel, pe zone, fiecare cu propria lege, este imposibil!”
Potrivit acestuia, efectele se observă în noile proiecte imobiliare. „Autoritatea s-a retras. De fapt, nu a existat niciodată”.
El afirmă că în București sunt construiți blocuri între alte clădiri, drumurile sunt înguste, lipsesc școlile și creșele, iar aglomerarea excesivă a cartierelor reprezintă consecințe directe ale acestei lipse administrative.
Capitala, amenințată de temperaturi extreme din cauza betonului
„Jumătate din suprafața urbană este acoperită de beton”, atrage atenția arhitectul, subliniind impactul climatic al acestei situații. „Dacă asfaltăm, vara temperatura poate ajunge la 80° Celsius”.
Investițiile în trotuare, „repararea” constantă a bordurilor nu reduc problemele. „Este o campanie continuă de reparație a trotuarelor de pe principalele bulevarde din București cu soluții tehnice inaplicabile, care vor dura tot atât timp cât și soluția inițială, adică câteva luni”, afirmă arhitectul șef din România.
Cele mai reduse spații verzi din Uniunea Europeană
Bucureștiul ocupă ultima poziție în UE în privința spațiilor verzi, cu „sub 10 metri pătrați/locuitor”. Acesta subliniază că „spațiile verzi sunt cele mai mici pe cap de locuitor din Uniunea Europeană (sub 10 metri pătrați/locuitor)” și că „primul pas trebuie să fie deschiderea spațiilor… și creșterea permeabilității suprafețelor”.
Lipsa zonelor verzi și betonarea excesivă agravează problemele de mediu. Soluția optimală ar fi reducerea betonului. „Primul pas trebuie să fie desfacerea betonului și permeabilizarea suprafețelor pentru a permite infiltrarea apelor pluviale, reducerea riscului de inundații, promovarea vegetației, oxigenarea aerului și scăderea temperaturii urbană”.
Risc seismic crescut
Bucureștiul rămâne vulnerabil din cauza ritmului lent al lucrărilor de consolidare. Bâlici avertizează că riscul seismic este foarte ridicat, mai ales într-un oraș cu structuri vechi și nesigure. „Peste două mii de clădiri sunt evaluate cu diferite grade de risc seismic și așteaptă consolidări”, afirmă el. Lipsa intervențiilor rapide pune în pericol populația, iar amenințarea crește odată cu timpul.
Bucureștiul, condus pe „sector”
El susține că orașul are nevoie de o conducere unitară și de eliminarea „feliilor” de autoritate. „Bucureștiul are nevoie de o guvernare coerentă, iar actualul model cu șase primării cu atribuții excesive și divergențe de responsabilitate nu poate continua”.
Cu toate acestea, după referendumul din 2024, Bâlici este sceptic că schimbările vor fi aplicate:
„Trecerea unui an de la referendum fără niciun pas face să credem că… nu are șanse de a se realiza”.
Reforma urbanistică blocată după referendum
Referendumul din 2024, inițiat de Nicușor Dan, a decis ca autorizațiile de construire să fie emise de Primăria Capitalei pentru întreg teritoriul și ca taxele și impozitele să fie gestionate unitar de Consiliul General. Deși bucureștenii au votat „DA” pentru aceste măsuri, implementarea lor a fost amânată, iar Bâlici rămâne sceptic în privința realizării reformei solicitate de populație.
El consideră că noul primar trebuie să pună urbanismul pe prioritate pentru a opri degradarea orașului: „Construirea trebuie să răspundă nevoilor reale… și să reprezinte un semn de respect pentru cetățeni”.
PUG expirat de 25 de ani în București
Ultimul Plan Urbanistic General al Bucureștiului a fost aprobat în 2000, având o valabilitate de zece ani. În 2010, termenul de valabilitate a expirat, însă documentul a continuat să fie utilizat prin prelungiri succesive.
În 2020, primarul Nicușor Dan a solicitat actualizarea PUG-ului vechi de două decenii. În 2024, consorțiul condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” a transmis o versiune tehnică preliminară, însă procesul s-a blocat din cauza conflictelor între echipă și administrație, precum și a falimentului uneia dintre companii.
Astfel, viitorul primar al Bucureștiului va prelua un PUG blocat, fiind necesar să reia și să finalizeze procedura de adoptare.
