Un an de la anulare | 6 decembrie, ziua cea mai lungă, turbulențe în scena politică din România, CCR anulează alegerile prezidențiale după validarea turului întâi, reacții ale lui Georgescu și Lasconi

Gândul a prezentat, cronologic, evenimentele din scena politică a României după victoria lui Călin Georgescu și Elena Lasconi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Scrutinul din 24 noiembrie a fost o surpriză electorală de proporții, toate predicțiile fiind complet datate. Imediat după numărarea voturilor, au apărut controverse controversate.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis renumărarea voturilor, Călin Georgescu fiind acuzat că a „furat” startul pe TikTok, președintele Klaus Iohannis convocând o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), iar documentele declasificate au evidențiat ingerințe externe în procesul electoral, incidente cibernetice în România și, inevitabil, întrebări legate de campania online a lui Georgescu.

• Între 25 noiembrie 2024 și 5 decembrie 2024, atmosfera politică a fost extrem de tensionată. Totuși, în 2 decembrie, CCR a validat primul tur al alegerilor prezidențiale, iar Călin Georgescu și Elena Lasconi au fost declarați oficial câștigători.
• Urmau confruntarea în turul al doilea, programat pentru 8 decembrie.

Situația s-a schimbat radical cu doar două zile înainte de alegeri, iar Gândul continuă cronologia acelor alegeri anulate și ilustrează episodul culminant al acestei crize politice – anularea turului întâi al scrutinului prezidențial din România, decizie a CCR care a generat unde de șoc ce persistă și după un an.

6 decembrie 2024. Decizie fără precedent a CCR: alegerile prezidențiale sunt anulate

Curtea Constituțională a României a hotărât anularea primului tur al alegerilor pentru Președinție. Decizia a fost emisă cu doar două zile înainte de turul al doilea.

În plus, judecătorii CCR au anunțat în comunicatul oficial din 6 decembrie 2025 că întregul proces electoral va fi reluat de la zero, în toate etapele.

1. „În deplin respect față de art. 146, lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României, desfășurat în baza HG 765/2024, stabilind data noii alegeri și un nou calendar pentru organizarea acestora.”
2. „Procesul electoral pentru desemnarea președintelui României va fi reluat integral, urmând ca Guvernul să stabilească data și calendarul noului scrutin.”
3. „Hotărârea este definitivă și obligatorie, fiind publicată în Monitorul Oficial”, au precizat oficialii CCR.

Legea invocată de judecători definește atribuțiile CCR în monitorizarea și confirmarea rezultatelor procesului electoral.

Art. 146, lit. f): CCR are responsabilitatea de a supraveghea respectarea regulamentului pentru alegerea Președintelui și de a valida rezultatele finale.

Prin Hotărârea nr 31 din 2 decembrie, CCR verificase și validase rezultatul primul tur al alegerilor, iar decizia de anulare a scrutinului a fost emisă după renumărarea voturilor din 28 noiembrie.

Marcel Ciolacu, liderul PSD, a salutat hotărârea CCR, afirmând: „Rezultatul exprimit de electorat a fost radical distorsionat, influențat de interferențe externe”.

„Decizia CCR de anulare a scrutinului prezidențial este singura opțiune justificată, după desecretizarea documentelor CSAT care arată intervenții externe în procesul electoral, în special din Rusia. Alegerile trebuie reluate”, a declarat Marcel Ciolacu, candidat înscris în cursa pentru Palatul Cotroceni.

De asemenea, acesta a adăugat că autoritățile trebuie să clarifice vinovații pentru încercarea de manipulare a scrutinului.

„Investigațiile trebuie să identifice și să tragă la răspundere cei responsabili de tentativa de influență masivă. Încrederea publicului în instituții depinde de transparență, de dovezile adunate și de justețea procesului”, a precizat Marcel Ciolacu.

6 decembrie 2024. Elena Lasconi critică decizia CCR: „Este ilegală, imorală și zdrobește fundamentul democratiei – votul. Putin zâmbește”

Elena Lasconi, candidată USR pentru funcția prezidențială și plasată pe poziția secundă după primul tur, a condamnat vehement hotărârea CCR de a anula primul tur — cu doar două zile înainte de al doilea vot și în timpul scrutinului din străinătate.

„Decizia CCR este ilegală, imorală și subminează esența alegerilor – votul. Putin interpretează această situație cu zâmbet larg”, a spus Lasconi.

Ea a subliniat, pe 6 decembrie 2024, că „statul român a încercat să erodze principiile democrației”.

„Astăzi, statul român a sfidat votul democratic. În ciuda provocărilor, adevărul și legea vor triumfa. Este o lovitură gravă adusă procesului electoral, iar cei vinovați trebuie să plătească.”

„Decizia CCR de astăzi reprezintă un abuz grav și un atac la votul cetățenilor, încalcând drepturile fundamentale ale democrației” – a adăugat Elena Lasconi, condamnând decizia de anulare a scrutinului.

6 decembrie 2024. George Simion: „Rușine, lovitură de stat în desfășurare”

Liderul AUR, George Simion, a afirmat că, după decizia CCR de anulare a alegerilor, în România a avut loc o „lovitură de stat”.

El le-a recomandat susținătorilor să nu se lase provocați și să evite manifestațiile stradale.

„Rușine! Lovitură de stat în curs! Nu ieșim în stradă, nu răspundem provocărilor, acest sistem trebuie înlăturat democratic”, a transmis George Simion pe rețeaua sa de socializare.

Cronologia unor alegeri anulate

• 25 noiembrie. Rezultatele finale după primul tur provoacă șoc atât în țară, cât și în străinătate. Georgescu și Lasconi sunt declarați câștigători, iar Marcel Ciolacu părăsește conducerea PSD. Klaus Iohannis neagă implicări în alegeri.
• 26 noiembrie. Tensiuni între câștigătorii surpriză ai primului tur. Lasconi propune o alianță pro-NATO și pro-UE împotriva „admiratorului lui Putin”, Georgescu reacționează: „Se cere românilor să intre în războiul din Ucraina”.
• 27 noiembrie. Controversele TikTok continuă. După afirmarea că nu a primit informații de la serviciile speciale despre promovarea online a lui Georgescu, Iohannis convocă CSAT. AEP publică cheltuielile campaniei, iar doi candidați depun contestații la CCR.
• 28 noiembrie. CCR decide renumărarea voturilor, CSAT vorbește despre atacuri cibernetice, STS neagă, iar AEP sesizează Parchetul pentru campania lui Georgescu.
• 29 noiembrie. Românii se pregătesc pentru alegeri parlamentare, CCR amână validarea rezultatelor, iar Ciolacu anunță retragerea din cursa prezidențială dacă scrutinul va fi reluat.
• 30 noiembrie. Zi de tranziție: campaniile electorale se încheie, AEP finalizează campania, CAB exclude observatorii independenți, Lasconi critică Iohannis.
• 1 decembrie. În ziua Națională, românii votează pentru Parlament. PSD dominatează, dar AUR devansează PNL și USR. Scenarii tensionate înainte de reluarea scrutinului.
• 2 decembrie. Curtea Constituțională validează rezultatul primului tur, Georgescu și Lasconi devin finaliști pentru turul doi.
• 3 decembrie. Se pregătește începerea numărătorii inverse, în contextul validării și așteptării documentelor declasificate.
• 4 decembrie. După declasificarea documentelor, informații despre campania controversată și implicarea unor actori externi, inclusiv Rusia, sunt făcute publice.
• 5 decembrie. În ajunul „furtunii politice”, oficialii internaționali și participanții se mobilizează în Piața Universității.

6 decembrie 2024. Reacții internaționale: Reuters comentează „haos instituțional”

După decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, reacțiile internaționale au fost rapide.

„După ce a fost cotat cu o singură cifră înainte de primul tur, Călin Georgescu, ce propune oprirea sprijinului românesc pentru Ucraina, a urcat pe primul loc, generând întrebări asupra corectitudinii acestei surprize. O victorie a sa ar modifica cursul politicii pro-occidentale în cadrul UE și NATO, apropiind România de state precum Ungaria, Slovacia și Austria cu tendințe populiste și pro-Rusie”, a observat Reuters.

Revisitând situația, jurnaliștii Reuters au menționat impactul asupra stabilității instituționale a țării.

„Decizia de vineri a aruncat țara în haos instituțional, deoarece mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, expiră în 21 decembrie, fără un nou șef de stat în funcție. Specialiștii afirmă că măsura poate eroda instituțiile, provoca proteste și poate compromite direcția pro-occidentală a națiunii”, evidențiau jurnaliștii de la Reuters.

AFP a denumit evenimentul din 6 decembrie 2024 o „lovitură de teatru” în politică.

„Anunțul Curții Constituționale privind anularea scrutinului și solicitarea reluării totale au provocat un șoc în țara din Europa de Est. În același timp, documentele declasificate de autorități indică o ingerință externă, vizând Rusia, în circumstanțele campaniei electorale, activitatea fiind susținută de o financiarare externă de 1 milion de euro și influențare online cu peste 25.000 de conturi TikTok și grupuri Telegram”, a scris AFP.

Agenția EFE subliniază că această anulare a scrutinului a produs un „șoc major” în țară, afectată de suspiciuni majore privind influența externă și destabilizarea ordinii democratice, după ce candidatul naționalist a ieșit victorios surprinzător în primul tur.