Una dintre cele mai populare povești legendară vorbește despre cele trei fete sărace care, lipsindu-le zestre, nu puteau să se căsătorească. Sfântul Nicolae, aflând despre suferința lor, le-a oferit fiecăreia câte un săculeț cu bani, care a fost ascuns în ciorapi uscați sau în ghete. Aceasta este originea tradiției ca darurile de Moș Nicolae să fie plasate în ghete.
Originea tradiției darurilor are rădăcini în viața reală a Sfântului Nicolae, episcop din Myra-Lichia, recunoscut pentru credința sa și pentru generozitatea față de cei nevoiași. Provenind dintr-o familie înstărită, el și-a donat întreaga avere celor în lipsă după moartea părinților săi, devenind simbol al bunătății și al ajutorului dezinteresat.
Legenda lui Moș Nicolae s-a răspândit global și în fiecare țară are propriile sale caracteristici și tradiții. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor și a acțiunilor filantropice.
Sfântul Nicolae era cunoscut pentru blandete, lipsit de răutate și smerenie, evitând mândria. Era tată pentru cei lipsiți, milostiv pentru săraci, mângâietor pentru cei ce plângeau, sprijin pentru cei în suferință și un mare binefăcător pentru toți.
La vârsta școlii, a fost mutat în învățătura dumnezeieștii Scripturi, iar cu mintea agilă și cu îndrumarea Sfântului Duh, a ajuns rapid la o înțelepciune profundă. Astfel, înțelept în studiu, s-a dovedit și vrednic în viață; a evitat vorbirea deșartă și discuțiile inutile, și s-a abținut de la petreceri cu femei sau de la privirea indiscretă. Fugind de astfel de tentații, s-a păstrat curat și evlavios.
Cum a devenit Sfântul Nicolae preot
Fericitul Nicolae avea un unchi episcop, care purta același nume. Observând dezvoltarea nepotului în fapte bune și maturizarea sa spirituală, unchiul său a sfătuit părinții să-l dăruiască slujbei lui Dumnezeu. Ei au acceptat cu bucurie, considerând această decizie un dar divin, mai ales după ce, în trecut, cu rugăciuni și milostenii, au cerut de la Dumnezeu un fiu, fiind neroditori și în deznădejde. Îl oferiseră pe fiul lor Domnului, ca pe un dar irecuperabil.
Acceptând treapta preoției, Sfântul Nicolae s-a dedicat cu sârguință rugăciunii și postului, trăind în smerenie și în curățenie sufletească. Cu trupul muritor, s-a străduit să urmeze exemplul îngerilor, înflorind în înțelepciune și har. În timp, s-a arătat pe deplin vrednic de conducerea bisericii.
În acea perioadă, unchiul său, episcopul Nicolae, intenționa să plece în Palestina pentru a se închina la locurile sfinte, încredințându-i întreaga conducere a bisericii nepotului său.
Sfântul Nicolae a realizat numeroase minuni, save de mare amploare și importanță, atât pe uscat, cât și pe mare. A ajutat oamenii aflați în pericol, salvându-i de la înec și aducându-i înapoi la țărm; a răscumpărat prizonieri și i-a readus acasă; a eliberat din lanțuri și închisori; a salvat vieți de la tăiere sau moarte; a vindecat orbii de vedere, șchiopii de mers, surzii de auz și mutii de vorbire.
A îmbogățit pe săraci, oferindu-le hrană și ajutor la nevoi. A fost un sprijin constant pentru cei în suferință, fiind un apărător dedicat și un salvator prompt. La momentul actual, continuă să ajute pe cei aflați în primejdie și să le ofere alinare. Nenumăratele sale minuni sunt recunoscute pe întreaga planetă, indiferent de orientare geografică, fiind cunoscut pentru bunătate și intervenții miraculoase.
Nume sărbătorite pentru bărbați:
- Nicolae
- Culae
- Lae
- Laie
- Nae
- Necula
- Neculai
- Nic
- Nicholas
- Nicholaus
- Nick
- Nicoară
- Nicola
- Nicolaie
- Nicolăiţă
- Nicolas
- Nicolaus
- Nicu
- Nicula
- Niculae
- Niculai
- Niculaie
- Niculăiţă
- Nicuşor
- Nik
- Niklas
- Nikola
- Nikos
- Năiţă
Nume sărbătorite pentru femei:
- Nicoleta
- Necolina
- Necolita/Necoliţa
- Neculina
- Neculita/Neculiţa
- Nica
- Nichi
- Nicola
- Nicolaita/Nicolaiţa/Nicolăiţa
- Nicole
- Nicoletta
- Nicolina
- Nicolita/Nicoliţa
- Nicoll
- Niculaita/Niculaiţa/Niculăiţa
- Niculeana
- Niculia
- Niculina
- Niculita/Niculiţa
- Nicuta/Nicuţa
- Nika
- Niki
- Niko
- Nikola
