„Analiza video atestă funcționarea corespunzătoare a structurii hidrotehnice. Urmele de umiditate vizibile sunt fenomene normale și nu indică defecte. Specialiștii au examinat cu atenție modul în care curge apa, aspectul suprafețelor de beton și eventualele modificări vizibile, concluzia fiind clară: nu există defecte, iar structura este stabilă și sigură. În înregistrare se observă o curgere uniformă, calmă, asemănătoare cu modul în care apa circulă în țevi sau pe jgheaburi bine întreținute. Nu se remarcă pulsații, spumă excesivă, variații bruște sau apă tulbure – semne care ar indica o problemă. Betonul nu prezintă fisuri, scurgeri continue sau jeturi de apă, elemente ce ar putea semnala deteriorări structurale”, transmite Administrația Națională „Apele Române” într-un comunicat de presă.
Conform ANAR, unele dintre aceste urme verticale de umiditate apar frecvent după ploi. Acestea sunt cauzate de scurgerile naturale ale apei de pe coronament, asemeni cum apa pluvială se prelinge pe fațada unei clădiri, lăsând urme temporare pe perete. Aceste semne nu indică infiltrații prin structură și dispar odată cu uscarea zonei. De asemenea, pe suprafețele din beton apar zone umede numite în limbaj tehnic „umectări”. Pentru o explicație simplă, acestea pot fi comparate cu umezeala de pe geamurile caselor iarna sau după dușul în baie: suprafața devine umedă doar pentru că aerul rece întâlnește o sursă de umiditate mai caldă sau pentru că picături fine aderă la ea. Nu reprezintă o dovadă de infiltrare a apei prin pereți, ci doar un fenomen superficial.
„Similar, în cadrul lucrării hidrotehnice, apa din interior este mai caldă decât aerul exterior, iar curgerea produce un fin „spray”, asemenea celui de la dus, iar betonul rece atrage aceste picături, formând pete umede temporare, fără presiune sau debit semnificativ. Aceste umectări sunt mai vizibile la rosturi, acolo unde elementele de beton se unesc. Rosturile sunt special concepute pentru a permitea mișcările naturale cauzate de variațiile termice, asemănător cu rosturile de dilatație ale trotuarelor sau marginile parbrizului care adună mai rapid abur. Acolo, apa se poate depune mai ușor, dar nu curge, nu infiltrază și nu exercită presiune asupra structurii. Pentru a diferenția o umectare normală de o infiltrație periculoasă, trebuie să ne imaginăm condensul de pe un geam rece – doar o peliculă subțire de apă, fără scurgere. În schimb, o infiltrație adevărată se manifestă ca o scurgere continuă, vizibilă, zgomotoasă, adesea cu apă tulbure sau plină de particule. În înregistrare, aceste tipuri de semne nu apar”, precizează ANAR.
Potrivit ANAR, toate valorile înregistrate în această perioadă – cum ar fi pendulii gravitaționali, rocmetrele, fisurometrele, deformetrele, debitele infiltrate și drenate, precum și observațiile vizuale – indică un comportament normal, în acord cu solicitările externe.
„Astfel, instrumentele de monitorizare ale construcției – care verifică constant starea barajului – indică valori normale pentru sezonul rece. Nu se observă creșteri ale infiltrărilor, tasări sau modificări ale structurii. Conform datelor tehnice și observărilor vizuale, Administrația Națională „Apele Române” confirmă că nu există situații de avarie, iar funcționarea instalației este sigură și adecvată pentru această perioadă a anului”, conform comunicatului transmis.
