Conform unui comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin digitalizare, modernizare administrativă și adaptarea politicilor fiscale, „România demonstrează că este pregătită să răspundă provocărilor viitoare și să valorifice oportunitățile oferite de Piața Unică Europeană”.
„Raportul Comisiei Europene indică nevoia unor eforturi continue pentru reducerea deficitului de încasare a TVA. Strategia este de a transfera combaterea evaziunii în domeniul digital. Creșterea veniturilor din TVA în trimestrul al treilea și în octombrie, precum și menținerea stabilității colectării, chiar și în contextul dificil la nivel european, evidențiază efectele pozitive ale măsurilor aplicate. Obiectivul nostru nu este doar echilibrarea bugetului, ci și consolidarea unei piețe corecte. Digitalizarea elimină concurența neloială și protejează mediul de afaceri onest, asigurând finanțarea necesară pentru investiții publice importante”, a declarat Adrian Nica, președintele ANAF.
Ministerul Finanțelor a negociat cu succes în noiembrie 2025 ajustarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în privința reducerii diferenței de încasare a TVA, evitând astfel o pierdere estimată la până la 1 miliard de euro din granturi în 2026. Înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României oportunitatea de a întări capacitatea instituțională pe termen lung, prevenind pierderi între 800 de milioane și 1 miliard de euro din fondurile nerambursabile ale PNRR în 2026, menționează comunicatul.
Cel mai recent raport publicat de Comisia Europeană privind diferența în încasări de TVA (VAT Gap), pentru perioada 2019 – 2024, indică un gap de conformare de 30% în 2023, aceeași valoare cu cea din 2019.
„Estimările privind gap-ul de TVA se bazează pe date statistice despre consum, utilizate pentru calcularea valorii TVA datorate bugetului de stat. Această sumă estimată este comparată cu valoarea încasată efectiv de stat”, precizează instituția.
Indicatorul publicat de CE reflectă condițiile macroeconomice din anul 2023.
Raportul evidențiază că anul 2023 a fost caracterizat de inflație ridicată și de creșteri semnificative ale tarifelor la energie electrică, ceea ce a impus intervenții și mecanisme de plafonare din partea statului.
„Aceste evoluții au influențat nivelul consumului și comportamentul economic, având un impact direct asupra colectării TVA. Pentru 2024, raportul estimează o scădere de 0,5% față de anul anterior, ajungând la un nivel de 29,5%”, precizează sursa citată.
Raportul arată că România a reușit să mențină stabilitatea veniturilor din TVA și să evite creșteri semnificative ale diferenței de încasare, deși acest procent rămâne unul dintre cele mai ridicate din UE pentru anii 2023 și 2024.
„Documentul subliniază că, spre deosebire de alte state din regiune, unde deficitul de colectare s-a amplificat din cauza inflației, România a reușit să păstreze stabilitatea indicatorilor și să continue reformele fiscale”, se menționează în raport.
De exemplu, țări precum Polonia, Ungaria sau Estonia au raportat creșteri mai accentuate ale diferenței de TVA în aceeași perioadă.
Datele ANAF indică faptul că, în primele 10 luni din 2025, veniturile din TVA au ajuns la 94,31 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 9,20 miliarde lei (indice nominal 110,81%) față de aceeași perioadă din 2024, când s-au încasat 85,11 miliarde lei. „În această perioadă, TVA restituită mediului economic a fost de 27,18 miliarde lei, mai mult cu 1,96 miliarde lei comparativ cu aceeași perioadă din 2024 (25,21 miliarde lei)”, se precizează în raport.
În perioada iulie – octombrie 2025, încasările nete din TVA au totalizat 42,85 miliarde lei, în creștere cu 6,55 miliarde lei (indice nominal 118,1%) față de aceeași perioadă din 2024, când s-au încasat 36,30 miliarde lei.
„Rezultatele sunt strâns legate de accelerarea digitalizării și de îmbunătățirea relației dintre contribuabili și autorități. Instrumente precum e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T au transformat modul în care ANAF monitorizează tranzacțiile, reducând posibilitatea de ascundere a activităților economice în zona gri. Creșterea cu aproape 15% a plăților digitale a contribuit direct la transparența fluxurilor financiare”, se menționează în comunicat.
De asemenea, rezultatele pot ajuta la reducerea decalajului fiscal în privința TVA, deoarece digitalizarea și raportarea în timp real a tranzacțiilor sporesc trasabilitatea fluxurilor comerciale și limitează practicile de fraudă în lanțurile de TVA.
„Aceste instrumente facilitează corelarea automată a datelor între furnizori și beneficiari, reducând discrepanțele în declarații și ajutând la identificarea rapidă a comportamentelor neconforme, ceea ce conduce la o colectare mai eficientă a TVA”, se concluzionează în document.
