Este vorba despre comuna Giroc, situată în apropierea Timișoarei, unde au fost implementate peste 500 de noi proiecte în doar 12 luni. Dintre acestea, 484 sunt dezvoltări private rezidențiale, iar restul includ hale industriale, birouri și spații comerciale.
Tot un satelit al Timișoarei, Dumbrăvița se află pe poziția secundă, unde platforma VICTA a identificat 385 de proiecte, dintre care 314 sunt locuințe. Alte 23 de proiecte sunt hoteluri și 20 de spații comerciale.
Ambele localități fac parte oficial din strategia urbanistică a zonei metropolitane Timișoara.
Cea mai extinsă comună din România devine și mai mare
Cealaltă cea mai mare suburbie din România continuă să se extindă. În Florești, acolo unde locuiesc aproape 53.000 de rezidenți, au fost monitorizate 254 de proiecte în ultimul an, dintre care 241 sunt rezidențiale. De asemenea, au fost urmărite 33 de proiecte comerciale și 17 spații de birouri.
În plus, Iașiul are suburbiile sale, printre care și comuna Miroslava, unde au fost înregistrate 125 de proiecte în ultimele 12 luni, dintre care 78 sunt locuințe private. Proiecte nu sunt doar pentru locuințe, ci și hale industriale sau zone de agrement.
„Dezvoltatorii construiesc cartiere de case și depozite logistice în zone unde recent s-au întins lanuri de porumb. În plus, populația din Miroslava continuă să crească, influențând extinderea spre zonele adiacente municipiului. În unele sate învecinate, cererea de racordare la utilități depășește capacitatea infrastructurii”, conform VICTA.
Statusul suburbiilor din București
Nu au rămas în urma nici localitățile din apropierea Bucureștiului, unde au fost înființate mici poli urbanistici.
Este cazul de Popești-Leordeni, cu 124 de proiecte rezidențiale și 75 comerciale, Bragadiru, cu 265 de proiecte, dintre care 229 de locuințe, Voluntari, cu 152 de proiecte, și Otopeni, unde au fost identificate 175 de proiecte noi, inclusiv de birouri.
Comunele din proximitatea orașelor mari: dezvoltare atât la sat, cât și în bloc
Localitățile din jurul Brașovului înregistrează o creștere rapidă. După o expansiune masivă a satului Sânpetru în ultimii ani, acum capătă avânt comuna Cristian, care a avut 103 proiecte în ultimele 12 luni, dintre care 85 sunt locuințe.
„La nivel macro, aceste exemple sunt complementate de alte dezvoltări: ansambluri rezidențiale în Chiajna, Buftea sau Corbeanca (Ilfov), cartiere mici de blocuri în Alba Iulia și Ploiești, hale industriale lângă Focșani și Târgu Mureș. Toate indică o tendință clară: zonele rurale devin semi-urbane”, explică VICTA.
Orașele cu cele mai mari valori la prețurile locuințelor
Valoarea medie solicitată pentru apartamente în marile orașe a crescut cu 14% în ultimul an, conform Imobiliare.ro. Surpriza a fost în Craiova, unde s-a înregistrat cea mai semnificativă creștere a tarifelor.
„Craiova se afirmă tot mai clar ca un centru emergent în piața Imobiliară din România, un oraș secundar ce traversează o perioadă de dezvoltare rapidă. Prețurile locuințelor au crescut constant, datorită cererii din ce în ce mai mari și a interesului pentru investiții. Alături de Sibiu și Oradea, Craiova demonstrează că orașele secundare pot oferi stabilitate, creștere și dezvoltare”, afirmă Daniel Crainic, director de marketing.
Cele mai costisitoare locuințe se găsesc în Cluj-Napoca, cu un preț de 3.200 euro/mp, urmat de Brașov, cu 2.223 euro/mp. Bucureștiul se situează pe locul al treilea, cu o medie de 2.178 euro/mp, iar Craiova aproape egalează acest nivel, cu 2.095 euro/mp.
Topul este completat de orașele Constanța, pe locul cinci, și Sibiu, pe șase, unde prețul mediu al locuințelor se apropie de pragul de 2.000 euro/mp. La Iași și Timișoara, valorile sunt similare, de 1.896 euro, respectiv 1.857 euro/mp. La Oradea, prețul mediu este de 1.798 euro/mp, iar la Ploiești de 1.333 euro/mp.
