Speranța de viață în România continuă să fie printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (UE), conform unui raport recent publicat de Comisia Europeană (CE). Media de vârstă a fost de 76 de ani, fiind foarte aproape de nivelul minim în comparație cu alte state europene.
Consumul de alcool își menține nivelul cel mai ridicat din Uniunea Europeană, iar majoritatea adulților nu practică suficiente activități fizice, în timp ce rata de fumat rămâne aproape de media europeană. Utilizarea țigărilor electronice în rândul tinerilor crește tot mai mult.
Potrivit raportului, 30% din toate decesele din 2021 au fost cauzate de alimentație nesănătoasă, fumat, consum excesiv de alcool și lipsa de activitate fizică, iar alte 6% au fost atribuite poluării aerului.
Raportul evidențiază, de asemenea, preocupări semnificative legate de disponibilitatea actuală și viitoare a medicilor de familie.
Principalele concluzii ale raportului:
Speranța de viață în România rămâne printre cele mai scăzute din UE
După o reducere bruscă în timpul pandemiei de COVID-19, speranța de viață a înregistrat o revenire și a atins un nou maxim de 76 de ani în 2024, dar rămâne cu peste cinci ani inferioară mediei din UE.
Sursă fotografie: Shutterstock
Riscurile comportamentale — alimentație nesănătoasă, fumat, alcool și sedentarism — au fost responsabile pentru aproape 30% dintre decesele din 2021, iar alte 6% sunt cauzate de poluarea aerului.
Raportul arată că în 2023, doar 1% din cheltuielile totale pentru sănătate au fost alocate prevenției.
În 2024, a fost lansată inițiativa de îngrijire primară „Riskogramme”, având ca scop identificarea precoce a bolilor cronice și factorilor de risc comportamentali la adulții peste 40 de ani.
Bărbații au o speranță de viață cu 7,6 ani mai scurtă decât femeile
După o scădere semnificativă în timpul pandemiei, speranța de viață în România a început să crească din nou în 2022, atingând un nou record de 76 de ani în 2024, conform datelor disponibile.
În ciuda acestui avans, diferența față de media din UE rămâne de 5,1 ani. De asemenea, diferența dintre speranța de viață a bărbaților și a femeilor este de 7,6 ani, fiind cea mai mare din regiune.
În 2024, speranța de viață la naștere a fost de 72 de ani pentru bărbați și 80 de ani pentru femei, diferența fiind mai mare decât media europeană (7,6 ani comparativ cu 5,2 ani).
Această diferență se explică parțial prin expunerea mai intensă a bărbaților la factori de risc, precum fumatul și consumul excesiv de alcool.
Și Bulgaria se confruntă cu probleme similare, cu o speranță de viață de aproximativ 75 de ani.
În schimb, Italia și Suedia înregistrează cele mai lungi durate de viață, situate pe primele două poziții, cu o speranță de 84 de ani, conform datelor raportului.
Bolile cardiovasculare și cancerul rămân principalele cauze de deces, reprezentând aproape 75% din totalul mortalității.
Bărbații sunt mai predispuși să dezvolte afecțiuni cardiovasculare mai devreme decât femeile
Raportul indică faptul că bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare mai devreme, datorită expunerii mai mari la factori de risc precum fumatul.
Totodată, populația feminină mai numeroasă în România, datorită speranței de viață mai lungi, contribuie la o incidență brută mai mare a acestor boli, care devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă.
Odată diagnosticate, femeile au, în general, rezultate mai slabe și o mortalitate mai ridicată cauzată de bolile cardiovasculare.
Investițiile în sănătate pe cap de locuitor sunt cele mai mici din UE
Raportul relevă că în 2023, cheltuielile pentru sănătate au fost mai mici de jumătate față de media europeană. Necesitatea acoperirii tratamentelor și serviciilor stomatologice neacoperite este dintre cele mai mari din UE, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile economic.
Internările evitabile pentru diverse boli cronice indică deficiențe în capacitatea și coordonarea serviciilor de îngrijire primară. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte fonduri europene, România investește în modernizarea infrastructurii de sănătate, promovarea serviciilor integrate și stimulente financiare pentru prevenție.
Ratele de imunizare în rândul copiilor sunt foarte scăzute, în ciuda măsurilor de intervenție recent adoptate
Rata vaccinării împotriva rujeolei a fost cea mai redusă din UE în 2024, iar România a reprezentat 67% din totalul cazurilor de rujeolă din UE între august 2024 și august 2025.
Vaccinarea antigripală la vârstnici și imunizarea împotriva HPV continuă să fie sub media europeană, din cauza reticenței față de vaccinuri și a barierelor din sistem.
Rezistența antimicrobiană (AMR) reprezintă o problemă majoră
Între 2022 și 2023, România a raportat cel mai ridicat nivel de rezistență bacteriană din Uniunea Europeană. Consumul de antibiotice a crescut din nou, împiedicând atingerea obiectivului de reducere pentru 2030.
În anul precedent, au fost implementate noi reguli de monitorizare, care obligă farmacistii să înregistreze și să raporteze eliberarea medicamentelor antibacteriene, pentru limitarea utilizării excesive.
Problemele persistente de retenție a personalului medical contribuie la deficitul de medici și asistente, generând îngrijorări cu privire la disponibilitatea viitoare a medicilor de familie.
Zonele mai defavorizate au cea mai redusă densitate de medici de familie, agravând nevoile de îngrijire primară
Consultările la distanță și alte soluții digitale ar putea îmbunătăți accesul la servicii medicale, însă utilizarea lor este limitată de nivelul redus de alfabetizare digitală și infrastructura insuficient dezvoltată.
Fondurile europene, inclusiv Mecanismul de Redresare și Reziliență, sprijină modernizarea spitalelor și cabinetelor de medicină primară, accelerarea digitalizării, instruirea personalului și crearea de centre comunitare integrate.
