Kim Peek, cel care a inspirit personajul fictiv Raymond Babbitt, interpretat de Dustin Hoffman, în filmul Rain Man, a fost un cercetător excepțional. Un cercetător este o persoană capabilă să îndeplinească sarcini intelectuale complexe cu un efort minim, pe care mulți oameni obișnuiți nu le-ar putea realiza.
Abilitățile speciale ale lui Kim Peek au început să fie observate încă din primii ani, în jurul vârstei de un an și jumătate. El putea citi ambele pagini ale unei cărți deschise în același timp, citind o pagină cu un ochi și cealaltă cu celălalt. Această metodă de lectură a fost practică până la sfârșitul vieții sale, în 2009. Nu doar că citea, ci reține 98% din informațiile lecturate. Petrecând majoritatea timpului în bibliotecă cu tatăl său, a parcurs rapid mii de volume, enciclopedii și hărți. Putea citi o carte voluminoasă în doar o oră și putea aminti aproape totul din ea.
Cu toate acestea, avea o afecțiune care îl împiedica să realizeze anumite activități uzuale. De exemplu, legatul șireturilor reprezenta o provocare pentru el. În schimb, capacitatea sa de citire și memoria remarcabilă erau excepționale.
În 2004, specialiști din cadrul Centrului pentru Științe ale Spațiului din cadrul Centrului de Cercetare Ames al NASA au analizat pe Kim Peek cu diverse teste, inclusiv tomografie computerizată și RMN. Scopul a fost de a realiza o imagine tridimensională a structurii cerebrale și de a compara aceste imagini cu scanările RMN efectuate în 1988. Un studiu din 2008 a concluzionat că Peek avea probabil sindromul FG, o boală genetică rară legată de cromozomul X, care determină anomalii fizice precum hipotonia (tonus muscular redus) și macrocefalie (cap anormal de mare).
O „enciclopedie umană”
Prin capacitatea de a absorbi rapid o cantitate impresionantă de informații și de a le reda când era necesar, afecțiunea sa îl transforma într-o adevărată enciclopedie vie și un ghid ambulant. Putea oferi indicații de orientare rutieră între aproape orice două orașe din lume. De asemenea, putea calcula date calendaristice („Ce zi a fost 15 iunie 1632?”) și se putea rememora scoruri vechi de baseball sau informații vaste din domeniul muzicii, istoriei sau politicii, după cum menționează Psychology Today.
Spre deosebire de mulți indivizi cu sindromul savantului, Kim Peek nu suferea de tulburare de spectru autist. Deși era foarte introvertit, nu întâmpina dificultăți în înțelegerea și manifestarea socială. Un factor cheie al abilităților lui remarcabile pare să fi fost lipsa conexiunilor între cele două emisfere ale creierului său. O scanare RMN a evidențiat absența corpului calos, a comisurii anterioare și a comisurii hipocampice, părți ale sistemului nervos care facilitează transferul de informații între emisfere. În esență, Kim era un pacient cu creier divizat de naștere, utilizând separat cele două emisfere.
Avea abilități extraordinare de citire: putea citi două pagini simultan – câte una cu fiecare ochi – în aproximativ zece secunde pe pagină, și putea finaliza o carte voluminoasă în circa o oră, reținând majoritatea conținutului. Mai multe publicații i-au atribuit memorarea a până la 12.000 de cărți și o memorie prodigioasă pentru fapte și date. Kim Peek a decedat în decembrie 2009, la vârsta de 58 de ani.
