Premierul Ilie Bolojan a publicat aseară în Monitorul Oficial trei hotărâri pentru înființarea unor grupuri de lucru și comitete, în funcție de prioritățile și interesele sale politice. Primul grup vizează sectorul Justiției. Prin decizie a prim-ministrului Bolojan, liderul PNL, șef al Executivului, a fost constituit, organizat și s-au stabilit atribuțiile „comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul Justiției”, conform cerințelor susținătorilor USR/Rezist.
Al doilea grup de lucru creat de Ilie Bolojan se referă la aplicarea principiilor guvernanței corporative în companiile de stat – Reforma 9, iar al treilea vizează organizarea și funcționarea grupului de lucru pentru îmbunătățirea conectivității transfrontaliere.
După ce Recorder a difuzat un reportaj controversat despre starea justiției din România, tabăra „Rezist” s-a mobilizat rapid, au fost declanșate proteste – care, totuși, nu au avut prezența a „zeci de mii de oameni”, așa cum s-a anticipat – iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că se vor intensifica eforturile și că va fi înființat un grup de lucru pentru analiza legislației din Justiție.
Organizațiile civice «Declic», «Inițiativa România» și «Corupția ucide» i-au cerut lui Bolojan să modifice legile justiției, considerând că un „grup de lucru” reprezintă metoda optimă pentru acest demers.
- Vineri – 19 decembrie 2025 – în Monitorul Oficial au fost publicate deciziile prim-ministrului privind înființarea a trei grupuri de lucru, nu doar pentru analiza legilor justiției.
- În stil rapid, prim-ministrul Ilie Bolojan a semnat trei hotărâri, iar România are acum trei noi grupuri de lucru.
Decizia pentru înființarea comitetului de modificare a legilor justiției
Comitetul pentru analiza și reexaminarea legislației din sectorul Justiției este condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului, iar în componența sa intră reprezentanți ai Cancelariei și ai Ministerului Justiției.
Conform acestei decizii, Comitetul va propune „o gamă de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței justiției”, în concordanță cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.
Nu se precizează încă ce tip de măsuri vor fi propuse, cum va fi garantată imparțialitatea și eficiența în justiție, însă grupul de lucru poate începe activitatea.
Comitetul Interministerial pentru sprijinirea Reformei 9
Al doilea grup de lucru înființat rapid de prim-ministrul Bolojan este Comitetul Interministerial pentru susținerea implementării Reformei 9.
- Decizie privind organizarea și funcționarea Comitetului Interministerial pentru susținerea Reformei 9 – Îmbunătățirea cadrului procedural de aplicare a principiilor guvernanței corporative în întreprinderile de stat din componenta 14 – Buna guvernanță, conform Planului Național de Redresare și Reziliență.
Decizie pentru înființarea și funcționarea Grupului de lucru pentru îmbunătățirea conectivității transfrontaliere
Cum în același timp au fost create alte două grupuri, a apărut și al treilea – Grupul de lucru pentru optimizarea conectivității pe linie transfrontalieră.
Inițiative ale ONG-urilor pentru modificarea legilor justiției
După mobilizarea organizată pentru proteste legate de justiție, ONG-urile Declic și Funky Citizens au participat cu experți în grupul de lucru al Guvernului pentru propunerea legilor justiției.
- Cele două asociații anunță implicarea unor „specialiști în domeniul justiției” pentru a asigura un proces transparent și rapid, în beneficiul cetățenilor.
- De asemenea, voluntarii acestor organizații intenționează să aducă la discuții și semnăturile a aproape 200.000 de persoane, colectate online prin petiții.
Identitatea specialiștilor în domeniu care vor „rezolva” legislația din justiție rămâne necunoscută, însă reprezentanții ONG-urilor susțin că abordarea este optimistă.
Rolul comitetului pentru modificarea legislației în justiție
Art. 1. — (1) Se înființează Comitetul pentru analiza și reexaminarea legislației din domeniul justiției, un organism consultativ, fără personalitate juridică.
- (2) Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului, desemnat președinte.
- (3) În componența sa sunt incluși reprezentanți ai Cancelariei și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți.
- (4) La ședințe pot participa, prin invitație, reprezentanți ai altor autorități, instituții publice, organizații ale societății civile și organisme internaționale.
Art. 2. — (1) Pentru realizarea atribuțiilor, în cadrul Comitetului pot fi create grupuri de lucru specializate, compuse din experți ai Cancelariei și ai Ministerului Justiției, precum și din membri invitați, desemnați în acest scop.
- (2) La ședințele Comitetului sau ale grupurilor de lucru speciale pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți din alte entități publice și private, naționale sau internaționale.
- (3) Membrii Comitetului pot fi sprijiniți de experți din domeniu în timpul întâlnirilor.
Art. 3. — Principalele atribuții ale Comitetului sunt:
- a) analizează impactul legislației din 2022 în domeniu, precum Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, și alte acte relevante
- b) examinează și discută opiniile organizațiilor judecătorilor și procurorilor, precum și ale societății civile, cu privire la structura și funcționarea justiției
- c) organizează întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor relevante, atât naționale cât și internaționale
- d) solicită păreri din partea organizațiilor și autorităților competente
- e) întocmește rapoarte de progres privind stadiul implementării măsurilor și realizării atribuțiilor sale
- f) propune măsuri pentru garantarea imparțialității și independenței sistemului judiciar în concordanță cu valorile constituționale și standardele internaționale.
Art. 4. — (1) Comitetul se adună ori de câte ori este nevoie, la solicitarea reprezentantului Cancelariei prim-ministrului.
- (2) Ședințele pot fi fizice sau online și sunt conduse de către reprezentantul Cancelariei sau de o persoană desemnată de acesta.
- (3) Procesele-verbale sunt întocmite de personalul Ministerului Justiției sau al Cancelariei prim-ministrului.
Art. 5. — (1) Recomandările sunt adoptate prin consensul tuturor membrilor. În situații fără acord, alternativele sunt trimise prim-ministrului pentru decizie, pe bază de analiză comparativă.
- (2) Recomandările finale se comunică autorităților pentru inițierea proiectelor legislative sau a măsurilor administrative necesare.
- (3) Comunicare în numele Comitetului se face exclusiv de prim-ministru sau de persoanele desemnate de acesta.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Detalii despre dosarul „Mită la vamă”, cu 27 de acuzați și decizia Curții de Apel Iași
- Analiza Răzvan Savaliuc: „Bolojan a alimentat ura populației împotriva magistraților pentru a distrage atenția”
- Comentariu Dan Dungaciu: „Retragerea sprijinului total pentru Ucraina devine tot mai complicată pentru Trump”
- Implicațiile episodului petrolier impus de Trump în Venezuela pentru Maduro și economia globală: „Risc pentru comerțul cu petrol al Rusiei, dar aplicarea legii este selectivă”
- Ponta: „Datoria României depășește 200 miliarde euro, iar dobânzile sunt de 10 miliarde euro anual”
