Sudanul se află și la sfârșitul anului 2025 în fruntea listei crizelor umanitare, pe măsură ce confruntările dintre părțile beligerante se intensifică într-un conflict civil care a provocat deja pierderi de vieți umane în rândul civililor.
Clasamentul a fost publicat de către organizația umanitară International Rescue Committee (IRC) și redat de ertnews.gr.
Este al treilea an consecutiv în care Sudanul ocupă poziția fruntașă, în contextul celor 20 de țări cele mai expuse riscului de declanșare a unor noi crize umanitare sau de agravare a celor existente.
„Ceea ce observă IRC pe teren nu este un eveniment tragic izolat. Lumii îi lipsește capacitatea de a răspunde adecvat situațiilor de criză. Acțiunile și discursurile o contribuie, o escaladează și o recompensează”, a afirmat directorul executiv al IRC, David Miliband, într-un comunicat.
„Magnitudinea crizei din Sudan, care se află pe primul loc în această listă pentru al treilea an consecutiv și reprezintă cea mai amplă urgență umanitară a vreodată înregistrată, reflectă această perturbare globală”, a adăugat el.
Conflictul din Sudan a izbucnit în aprilie 2023 între armata regulată și Forțele de Sprijin Rapid (RSF) paramilitare și a devenit acum cea mai severă criză umanitară mondială. Mii de oameni și-au pierdut viața, peste 12 milioane au fost strămutate, iar personalul umanitar se confruntă cu lipsă acută de resurse pentru a-i asistă. Mulți civili strămutați au fost victime ale violenței, jafurilor și agresiunilor sexuale.
Potrivit listei IRC, pe locul secund în clasament se află teritoriile palestiniene, urmate de Sudanul de Sud, Etiopia și Haiti.
„Lumea poate hrăni 9 miliarde de oameni, însă 43 de milioane de copii suferă de malnutriție”
Directorul executiv al IRC, David Miliband
IRC a evidențiat că, deși doar 12% din populația globală se află în situație de dezastru, aceste regiuni cu dificultăți contribuie cu 89% din populația mondială care are nevoie de sprijin umanitar. Organizația estimează că aceste țări vor acoperi peste jumătate din populația extrem de săracă a lumii până în anul 2029.
„Lumea poate hrăni 9 miliarde de oameni, însă 43 de milioane de copii suferă de subnutriție. Deși călătoriile au devenit mai simple, 120 de milioane de refugiați și persoane strămutate nu pot reveni în țară.
Sărăcia a fost diminuată în ultimele trei decenii, dar inegalitățile cresc rapid, iar cele mai mari diferențe sunt între indivizii născuți în state stabile și cei din țările aflate în conflicte prelungite.
Energia regenerabilă a devenit mai accesibilă, însă cele mai sărace state rămân în întârziere în privința măsurilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice.
Numărul persoanelor care necesită ajutor umanitar este indicatorul principal. Deși cifra de 239 de milioane de persoane în nevoie este cu 70 de milioane mai mică decât cea din anul anterior, acest lucru nu indică o scădere a nevoilor, ci o posibilă satisfacere a acestora. Din păcate, situația nu a evoluat favorable.
La nivel mondial, situația nevoilor umanitare este alarmantă:
- Numărul conflictelor a atins niveluri fără precedent și sunt mai prelungite.
- 1,4 milioane de persoane se confruntă cu condiții extreme de foamete în 6 țări – cea mai mare cifră de la începerea evidențelor.
- 57 de state se confruntă cu epidemii majore de rujeolă, iar cazurile de malarie au crescut cu 11 milioane.
- Evenimentele climatice extreme au provocat strămutarea a 45 de milioane de persoane doar în 2024.
- Estimările indică o reducere a asistenței globale cu peste 30 de miliarde de dolari în 2025.
- Finanțarea pentru ajutor umanitar a scăzut cu peste 50% în ultimul an, afectând programele de salvare a vieților.
- Se prognozează că aceste reduceri vor cauza 1,8 milioane de decese suplimentare în 2025, dintre care 700.000 vor fi copii.
- Drepturile fundamentale și protecția celor vulnerabili continuă să fie încălcate, evidențiat în peste 50.000 de decese civile în 2024, iar peste 18 țări au raportat peste 1.000 de decese legate de conflicte în 2025, cu un record al pierderilor de vieți ale personalului umanitar.
Cel mai îngrijorător aspect este că, în timp ce lumea devine mai conectată, empatia scade, iar pe măsură ce nevoile au crescut, suportul financiar pentru ajutor a fost diminuat. Această situație trebuie abordată urgent”, afirmă directorul executiv al IRC, David Miliband.
Celelalte țări de pe listă sunt Myanmar, Republica Democratică Congo, Mali, Burkina Faso, Liban, Afganistan, Camerun, Ciad, Columbia, Niger, Nigeria, Somalia, Siria, Ucraina și Yemen.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI
