Cancelarul german Friedrich Merz a încercat să obțină sprijinul liderilor Uniunii Europene pentru utilizarea a 210 miliarde de euro din activele suverane rusești blocate, în scopul sprijinirii Ucrainei.
Inițiativa sa s-a oprit însă atunci când a realizat că nu are susținerea unui partener esențial, mai precis, președintele Franței, Emmanuel Macron.
În săptămânile dinaintea summitului de joi de la Bruxelles, președintele Emmanuel Macron nu a respins public ideea provenită din Berlin.
În privat, însă, echipa sa a introdus întrebări cu privire la temeiul legal al planului și a menționat că Franța, aflată sub presiunea datoriei, ar avea dificultăți serioase în a oferi o garanție națională pentru o eventuală returnare rapidă a activelor către Moscova.
Din ce în ce mai multe state s-au opus inițiativei, printre care Italia și Belgia, această din urmă țară fiind cea care găzduiește cea mai mare parte a activelor rusești și care a respins planul încă de la început.
În acest context, Emmanuel Macron s-a alăturat grupului criticilor, iar proposta Germaniei a fost abandonată.
„Macron a trădat pe Merz și știe că va trebui să plătească un preț pentru această decizie”, a declarat un diplomat european de rang înalt, cu cunoștințe directe despre discuțiile de joi.
„Dar este atât de vulnerabil încât nu a avut altă opțiune decât să se alinieze în spatele Giorgiei Meloni”, a adăugat acesta.
Conform unei analize Financial Times, actuala situație evidențiază o schimbare semnificativă în raporturile dintre cele două mari puteri ale Uniunii.
Germania devine principalul actor al inițiativelor, în timp ce Franța preferă amânarea în acest proces. După instalarea lui Merz la conducerea guvernului, în mai, Berlinul a lansat un program amplu de investiții în apărare și infrastructură, de până la un trilion de euro în următorul deceniu.
În paralel, Parisul se confruntă cu o datorie publică ridicată și o instabilitate politică majoră, spre finalul mandatului lui Emmanuel Macron.
Această situație a redus șansele unei reconfigurări solide a colaborării franco-germane, care anterior a stat la baza deciziilor importante ale Uniunii Europene privind politicile externe.
„Există în Bruxelles convingerea reală că Berlinul este actorul principal și că influența Franței este limitată”, a afirmat Georgina Wright, expertă în politica europeană la Institut Montaigne.
Friedrich Merz a dorit să stimuleze această schimbare după perioada de indecizie din timpul fostului cancelar Olaf Scholz, când Germania se abținea frecvent la voturile europene din cauza conflictelor interne din coaliție, fenomen cunoscut sub denumirea de „votul german”.
După victoria creștin-democraților în alegerile din februarie, cancelarul german Friedrich Merz și-a prioritizat refacerea relației cu Franța.
Inițiativa sa vizase consolidarea apărării europene, în contextul unei relații incerte cu SUA, acceptarea energiei nucleare și reducerea reglementărilor la nivelul Uniunii Europene.
Situația politică de la Paris i-a adversarizat însă în fața unui partener cu resurse limitate, mai ales în aspecte cu implicații financiare.
„Este o inversare completă a rolurilor între Macron și Merz. În ultimii patru-cinci ani, regimele de la Élysée au susținut ideea că slăbiciunea Germaniei a limitat capacitatea Europei de a acționa”, a explicat Mujtaba Rahman, directoral în domeniul politicii europene la Eurasia Group.
„Acum, avem un cancelar cu o percepție clară asupra geopoliticii, interesat să se implice și să contribuie mai mult pentru Europa.. însă Parisul nu-și poate respecta angajamentele în acest moment.”
Acordul UE – Mercosur
Un alt subiect de controversă la summit a fost tratatul comercial între UE și Mercosur, negociat de peste 25 de ani cu state din America Latină.
Friedrich Merz a insistat pentru semnarea acordului până la finalul lunii decembrie, sugerând un vot în care Franța ar putea fi în minoritate.
Macron a obținut sprijin din partea Giorgiei Meloni, premierul Italiei, care a solicitat o amânare de câteva săptămâni. Decizia a împiedicat o nouă victorie politică pentru cancelarul german, Friedrich Merz.
„Ambele părți recunosc că relația trebuie să fie mai eficientă, în condițiile în care în timpul lui Scholz nu a funcționat”, a menționat Daniela Schwarzer, politolog la Bertelsmann Stiftung.
„Însă Franța se află sub o presiune mai mare, ceea ce face ca diferențele fundamentale dintre cele două națiuni să reapară. Comerțul este unul dintre aceste domenii.”
Totuși, summitul de la Bruxelles a avut un rezultat pozitiv și mult așteptat.
Liderii UE au aprobat un împrumut de 90 miliarde de euro pentru Ucraina, garantat din bugetul comunitar.
Un reprezentant al Élysée a afirmat că Emmanuel Macron a avut un rol esențial în acest acord.
„Obiectivul Franței a fost întotdeauna de a oferi Ucrainei garantii financiare pentru următorii doi ani. Am fost deschiși propunerilor de finanțare și am lucrat pentru a identifica o soluție care să îndeplinească acest obiectiv”, a declarat oficialul.
Giorgia Meloni a promis, de asemenea, sprijin pentru acordul Mercosur în următoarele luni, permițând semnarea chiar și fără ratificarea completă a Franței.
„În privința Mercosur, Franța a câștigat câteva săptămâni, însă a pierdut bătălia. În ambele cazuri, nu există o conducere comună, Merz exercită presiuni”, a explicat Joseph de Weck.
Friedrich Merz a declarat că este mulțumit de rezultatul summitului și că soluția finală este chiar mai favorabilă decât planul inițial.
El a menționat că activele rusești pot continua să joace un rol în rambursarea împrumutului. „Facem o plată în avans, garantată de activele rusesti”, a afirmat merkel.
