Reproducem documentul publicat duminică de către Administrația Prezidențială:
Prezentul raport sintetizează observațiile scrise transmise direct către Președintele României de către magistrați activi sau retrași din sistem, în perioada 11 – 19 decembrie 2025, în contextul: dezbaterilor publice despre sistemul judiciar, declarațiilor publice ale unor magistrați, pozițiilor divergente exprimare la nivel instituțional în justiție, intervențiilor din societatea civilă și articolelor de mass-media, inclusiv o anchetă jurnalistică.
Până la data de 20 decembrie 2025, au fost înregistrate 320 de emailuri, dintre care peste 135 provenind de la peste 250 de magistrați care au transmis opinii, sugestii sau plângeri.
Distribuția magistraților pe instanțe și parchete este următoarea:
a) Instanțe judecătorești
Judecători – Judecătoria Bistrița, Judecătoria Constanța, Judecătoria Lugoj, Judecătoria Târgoviște, Judecătoria Brad
Tribunale – Tribunalul București, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Olt, Tribunalul Mureș, Tribunalul Bistrița, Tribunalul Botoșani, Tribunalul Timiș, Tribunalul Maramureș, Tribunalul Covasna, Tribunalul Cluj, Tribunalul Satu-Mare, Tribunalul Brașov, Tribunalul Bihor, Tribunalul Galați, Tribunalul Mehedinți
Curți de Apel – Curtea de Apel București, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Târgu Mureș, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Maramureș, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Oradea
b) Parchete
Direcția Națională Anticorupție (structura centrală și servicii teritoriale), Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiori de Vede, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
În total, magistrații care au transmis emailuri provin de la 27 de instanțe și 14 parchete. Este posibil ca și magistrații anonimi să facă parte din alte instanțe sau parchete decât cele enumerate anterior.
Am înregistrat și peste 180 de emailuri adresate de cetățeni, avocați, polițiști, avertizori în interes public, reprezentanți ai societății civile, solicitări de audiență, executori judecătorești, grefieri. Aceste mesaje punctează, în principal, opinia, plângeri sau percepții bazate pe experiențe personale cu sistemul de justiție și alte autorități. Datorită gravității unor aspecte semnalate, considerăm necesară o analiză aprofundată, un dialog constructiv și sesizarea autorităților competente acolo unde este cazul.
I. Premise
Invitația publică lansată de Președintele României către magistrați a vizat următoarele:
1. Rolul constituțional al Președintelui de a supraveghea respectarea Constituției și buna funcționare a autorităților publice, precum și de a garanta îndeplinirea angajamentelor internaționale ale României;
2. Necesitatea unei prezențe active în viața publică, având în vedere prerogativele constituționale și legitimitatea democratică, inclusiv în contextul art. 80 alin. (1) privind rolul de protecție al sistemului de stat și de garant al respectării normelor constituționale și legale;
3. Informațiile rezultate din raportul privind statul de drept din 2025, elaborat de Serviciile Comisiei Europene, în special cele despre percepția publicului asupra independenței sistemului judiciar, precum și rezultatele sondajelor Eurobarometru din 2025 privind corupția, care indică niveluri alarmante ale percepției și extinderii fenomenului în rândul populației și mediului economic.
4. Contextul social al anului 2025, caracterizat prin dezbateri și divergențe privind sistemul judiciar, declarații publice ale magistraților, poziții divergente la nivel instituțional și articole de presă (inclusiv investigații jurnalistice).
II. Conținutul și scopul Raportului
Observațiile incluse în Raport provin de la magistrați cu experiență de la diverse instanțe și parchete (judecătorii, tribunale, curți de apel, parchete) din mai multe județe și din funcții diferite (de conducere, de executanți, pensionari, debutanți), acoperind domenii administrative, manageriale, jurisdicționale și normative.
Având în vedere diversitatea surselor, pot fi intuite anumite disfuncționalități comune rezultând din aceste observații.
Este esențial de precizat că Raportul de sinteză:
- Nu stabilește vinovății individuale sau colective;
- Nu face calificări ale faptelor conform legii;
- Nu conține evaluări de valoare;
- Nu substituie competențele CSM, IJ, MJ, parchete sau ale altor organisme de control.
Rezultatele prezentate rețină strict observațiile transmise, într-o formă coerentă și centralizată, și încearcă să identifice tipare și vulnerabilități structurale rezultate din această colecție de opinii. Unele sugestii de modificare legislativă transmise de magistrați nu vor fi detaliate acum, fiind inițial incluse pentru posibile analize viitoare și propuneri legislative.
Raportul nu analizează situații sau cazuri individuale și nu interferează în actul de justiție, ci se concentrează asupra mecanismelor administrative, procedurale, judiciare și legislative ce, conform sesizărilor, pot afecta:
a) independența judecătorilor și procurorilor,
b) meritocrația în avansarea în carieră,
c) funcționarea previzibilă și eficientă a justiției,
d) încrederea publică în justiție.
Pentru claritate, corelarea punctuală dintre observații, riscuri și componentele constituționale este tratată separat și destinată, în special, uzului intern, fiind pusă la dispoziție doar Președintelui.
III. Confidențialitate
Pentru protejarea identității și a datelor magistraților care au făcut declarații anonime, s-a implementat un acces strict și restrâns la aceste observații, limitat Departmentului de procesare; totalitatea datelor fiind la dispoziția exclusivă a Președintelui României, cu posibilitatea de a utiliza sau nu aceste informații în eventuale analize și raportări.
Decizia asupra modului de utilizare a observațiilor revine în totalitate Președintelui și autorilor care au furnizat aceste opinii.
Confidențialitatea se extinde și asupra rezumatului observațiilor, cu riscul de a dezvălui identitatea remitenților dacă nu se respectă instrucțiunile de anonimizare.
IV. Concluzii generale
Din analiza și sistematizarea observațiilor reiese că, în general, acestea indică anumite disfuncționalități, precum:
1. Multe opinia subliniază importanța păstrării confidențialității identității magistraților, deoarece teama de represalii, intimidări sau prejudicii în carieră determină mulți profesioniști să preferă tăcerea sau utilizarea numelor fictive. Exemple din trecut și recente evidențiază această problemă, precum cazul jud. Beșu sau jud. Moroșanu.
2. Magistrații nu cer intervenții directe în cariere, ci doresc garanții instituționale mai solide pentru independența de decizie, în special pentru judecători, pentru a restabili încrederea în sistem.
3. Constatările arată că aceste observații nu apar ca incidente izolate, ci ca simptome ale unui sistem cu vulnerabilități structurale, susceptibile de a deteriora independența, calitatea actului de justiție și încrederea publicului dacă nu sunt remediate.
4. Principalele riscuri semnalate includ lipsa de transparență, selectarea discreționară, influența asupra promovărilor, blocaje în organizație și presiune asupra judecătorilor, toate făcând parte dintr-un ansamblu de problematici sistemice, ce trebuie corectate pentru asigurarea independenței și legitimității justiției.
5. Recomandările vizează, în principalele direcții, descentralizarea deciziei, transparența în recrutare și promovare, reformarea inspecției, managementul eficient al resurselor, întărirea mecanismelor de combatere a corupției și de protecție a avertizorilor, precum și alte măsuri de consolidare a statului de drept.
6. Unele observații apar ca fiind doar opinii sau relatări, fără un fundament probator, ceea ce impune o verificare suplimentară înainte de a fi interpretate ca adevăruri absolute.
7. Elemente de gravitate ridicată, precum practici neloiale sau presiuni, trebuie abordate cu maximă atenție, inclusiv prin sesizări și acțiuni legislative pentru clarificare și sancționare.
8. Există semnale despre introducerea unor practici de influențare inițială, precum delegări injustificate, promovări „dubioase” sau presiuni morale și verbale asupra magistraților, ceea ce subminează încrederea și autonomia profesională.
9. În plus, observațiile indică riscul ca anumite mecanisme, precum raportarea activității, evaluarea sau promovarea, să fie folosite nu pentru dezvoltare profesională, ci pentru control și disciplinare discreționară.
10. La nivel organizațional și legislativ, trebuie remediate lacune, clarificate criterii și instituiții, pentru a preveni abuzurile și a restabili încrederea în întregul sistem judiciar.
În concluzie, aceste sesizări indică nevoia de reforme și măsuri concrete pentru revitalizarea și consolidarea independenței și credibilității justiției din România.
Adaptarea cadrului normativ, transparența decizională, profesionalizarea și protecția magistraților, împreună cu o mai bună gestionare a resurselor pot conduce, în timp, la un sistem judiciar transparent, echitabil și de încredere publică sporită.
