Folclorul românesc cuprinde tradiții bogate, respectate anual în sărbătorile importante. Dacă cunoști deja frumoasele obiceiuri de Crăciun, iată și cele mai speciale tradiții de Anul Nou, precum și superstițiile de Revelion cunoscute în întreaga țară.
Tradiții românești de Anul Nou
În preajma Anului Nou, urările și obiceiurile sunt menite să alunge spiritele rele din anul ce se încheie și să aducă pace și prosperitate. Mersul la colindat, unul dintre cele mai răspândite obiceiuri, începe înainte de Crăciun și continuă până în primele zile ale noului an.
Mai jos, prezentăm tradițiile de colindat de Anul Nou.
În fiecare regiune a țării, grupuri de colindători, formate din băieți și fete, vizitează casele pentru a le ura oamenilor un an mai bogat și mai prosper. Fiecare colind transmite un mesaj specific, rostit cu voie bună și glas tare.
Cele mai frumoase obiceiuri românești de Anul Nou
După cele mai frumoase colinde de Crăciun și poeziile de Crăciun, apar tradiții puternice care marchează Anul Nou. Iată câteva obiceiuri respectate anual:
Mersul cu Sorcova
Un obicei răspândit. Copiii, în prima zi a anului, vizitează casele pentru a ura noroc și un an mai bun. Sorcova este o nuia împodobită cu flori, hârtie colorată sau ciucuri. După colindat, copiii primesc daruri, precum dulciuri, fructe, colaci sau bani.
Versuri de colind:
„Sorcova, veselă,
Să trăiți, să îmbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul, iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!”
Când se merge cu Plugușorul
Un obicei tradițional satenesc, legat de dorința de recolte bogate. În noaptea de 31 decembrie, copii și tineri colindă, folosind biciuri și clopoței, pentru a ura un an prosper. Sunt răsplătiți cu daruri.
Tradiții românești de Anul Nou – Mersul cu Capra
Un alt obicei cunoscut național. Colindătorii, reprezentați de o capră din lemn sculptat, colindă în prima zi a anului, simbolizând prolificitatea și fertilitatea.
Când se merge cu Steaua
De la Ajunul Crăciunului până la Sfântul Vasile (uneori până la Sfântul Ion), copiii colindă cu Steaua, primind daruri de la casele pe care le vizitează.
Tradiții românești de Anul Nou – Dansul Ursului
Un obicei geto-dac, practicat în multe zone ale țării. Colindătorii se costumează în urși, folosind blană de oaie sau cojoc, și se împodobesc cu ciucuri roșii. Grupuri mari, de cel puțin 10 persoane, acompaniați de tobe, execută dansuri la comandă.
Calendarul de ceapă – obicei românesc de Anul Nou
Obicei din zona Hunedoarei, care prezice vremea pentru fiecare lună a noului an. Se desfac 12 foi de ceapă, pe fiecare se pune sare și se observă dacă sarea s-a topit, anticipând ploi sau secetă.
Tradiții românești de Anul Nou – Îngropatul Anului
Un obicei care are loc în noaptea dintre ani, simbolizând înnoirea timpului. În această noapte, se manifestă optimism, veselie și bucurie.
Tradiții de Anul Nou
- Fetele nemăritate pun busuioc, măr și un ban în apă pentru a-și visa ursitul.
- La miezul nopții, se deschide ușa pentru a primi anul nou.
- Sărutul sub vâsc aduce dragoste.
- Întâmpinarea anului nou cu speranțe și dorințe.
- Purtatul unor haine noi și culori vesele.
- În prima zi a anului nu se plânge, ca să nu-l aducă ghinion.
Superstiții de Revelion
- Prima persoană care intră în casă influențează norocul anului nou.
- Evitați cheltuielile și aruncarea de obiecte pentru a păstra norocul.
- Nu aveți datorii în noul an.
- Păstrați bani în buzunare pentru a atrage norocul.
- Nu dormiți în noaptea de Anul Nou, pentru a nu fi somnoroși tot anul.
- Evitați carnea de pasăre, aducătoare de ghinion.
- Nu spălați și nu măturați în prima zi, pentru a nu pierde norocul.
Superstiții culinare de Revelion
Peștele, strugurii și șampania sunt tradiționale în noaptea de Revelion, aducând prosperitate, noroc și îndeplinirea dorințelor (în special legate de bani).
