Există scenarii precum invazia unei specii războinice, contactul cu o civilizație extrem de avansată care încearcă să comunice cu o specie primitivă, vizita unor extratereștri binevoitori care ne salvează de propriile greșeli, sau varianta mai bizară a ființelor care răpesc oameni pentru experimente medicale, conform sciencealert.com.
Totuși, conform unor teorii și cercetări recente, este extrem de puțin probabil ca primul contact autentic să aibă astfel de manifestări. Nu doar pentru că aceste scenarii sunt ipotetice, ci și din cauza motivațiilor unei alte specii pentru a ne contacta și modul în care aceasta și-ar putea transmite existența prin semnale observabile.
Un nou studiu științific, intitulat „Ipoteza eschatiană”, semnat de David Kipping, urmează să apară în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
Kipping este recunoscut în domeniul astronomiei, fiind directorul laboratorului Cool Worlds la Universitatea Columbia. De asemenea, găzduiește un canal popular de YouTube, Cool Worlds, axat pe exoplanete cu orbite ample, dar și pe subiecte precum tehnosemnăturile și inteligențele extraterestre.
Arhiva NASA conține peste 6.000 de exoplanete
În noul studiu, Kipping explică că prima detectare a unui obiect astronomic nu reprezintă, de regulă, întreaga categorică din care face parte. În schimb, tendința este de a identifica mai întâi obiecte cu semnale foarte puternice, datorită limitărilor metodelor de observare. Istoria astronomiei include exemple relevante în acest sens.
De exemplu, primele exoplanete descoperite au fost orbitând în jurul pulsarilor în anii ’90. Astăzi știm însă că aceste detectări nu sunt reprezentative pentru toate tipurile de planete.
Din arhiva NASA, cu peste 6.000 de exoplanete înregistrate, mai puțin de 10 au fost detectate în jurul pulsarilor. Acestea au fost identificate datorită regularității extraordinare a pulsarilor, planetele modificând ritmul acestora. Astfel, descoperirea lor nu reflectă frecvența acestor tipuri de planete în univers.
De ce pot fi observate cu ușurință supernovele
Aceeași logică se aplică și stelelor vizibile cu ochiul liber.
În funcție de condițiile de observație, putem vedea aproximativ 2.500 de stele pe cerul nopții. Aproape o treime din aceste stele sunt giganți evoluați. În realitate, însă, doar o pătrime din toate stelele din univers sunt giganți; numărul lor pare mare doar pentru că semnalul lor observațional este foarte intens.
Această selecție accidentală cauzată de capacitățile noastre de observare face ca aceste stele să fie mai vizibile, în timp ce cea mai apropiată stea de noi, o pitică roșie, extrem de comună, rămâne invizibilă cu ochiul liber.
Kipping extinde această analogie și la primul contact cu viața extraterestră.
„Dacă istoria este un ghid, atunci primele semne ale inteligenței extraterestre vor fi, cel mai probabil, exemple rare și zgomotoase, dintr-o clasă mai largă”, afirmă el.
El face o comparație cu supernovele, care sunt extrem de luminoase și ușor de detectat pentru că sunt într-o etapă de distrugere. Astfel, aceste evenimente sunt mai evidente pentru observatori.
Ipoteza eschatiană
„Pornind de la această premisă, propunem Ipoteza eschatiană: primul caz confirmat de detectare a unei civilizații tehnologice extraterestre va fi, cel mai probabil, o semnătură extrem de zgomotoasă, reprezentând un exemplu atipic, posibil aflat într-o fază de declin, instabilitate sau eveniment terminal.”
Termenul „eschatian” provine din eshatologie, ramura religioasă care se ocupă de sfârșitul lumii, judecată și apocalipsă.
Semnalele „zgomotoase” ale acestei ipoteze ar putea fi consecința unei civilizații aflate în declin. Anumiți cercetători sugerează că schimbările climatice și creșterea concentrației de carbon în atmosferă ar putea fi interpretate de inteligențele extraterestre drept semnul unui societăți în degradare.
Alternativ, aceste semnale ar putea reprezenta un strigăt de ajutor intenționat, dificil de ignorat.
Într-un videoclip, Kipping se întreabă dacă celebrul semnal Wow!, detectat în 1977, ar fi putut fi un astfel de apel extrem de puternic al unei civilizații în criză.
Ipoteza eschatiană are implicații importante în modul de căutare și interpretare a fenomenelor cosmice, în special a tehnosemnăturilor. Este probabil să identificăm semnale intense, dar rare, care nu reprezintă populația majoritară a inteligențelor extraterestre, dacă acestea există.
„În practică, Ipoteza eschatiană sugerează că studiile extinse de monitorizare, adaptate pentru fenomene tranzitorii, pot oferi cele mai bune oportunități de a detecta civilizații zgomotoase și de scurtă durată”, menționează Kipping.
Cerul, supravegheat permanent
El afirmă că ne apropiem de un moment în care cerul va fi monitorizat aproape în mod continuu în timp real. Observatoare precum Vera Rubin Observatory și Sloan Digital Sky Survey continuă să observe cerul pentru a identifica eventuale schimbări.
Acest tip de monitorizare este esențial pentru detectarea anomaliilor rare, care pot reprezenta primul indiciu al existenței unei inteligențe extraterestre.
„În loc să vizeze semne foarte specifice, strategiile de căutare pentru semne de la civilizații pot prioritiza anomalii largi, neobișnuite, în flux, spectru sau mișcare aparentă, a căror luminozitate și durată sunt greu explicabile prin fenomene astronomice cunoscute”, explică el.
„Eforturile de detectare a anomaliilor fără ipoteze fixe sunt recomandate pentru cercetările viitoare”, adaugă Kipping.
Există numeroase motive pentru care primul contact cu o civilizație extraterestră nu va avea forma unor nave uriașe de invazie, ființe avansate care ne salvează sau extratereștri excentrici care răpesc oameni. Aceste idei sunt scene de science-fiction menite să captheze atenția, chiar dacă sunt fictive.
Cel mai probabil, primul semn va fi un semnal extrem de intens și atipic, venit dintr-o zonă indepartată a universului.
„Istoria descoperirilor astronomice arată că cele mai ușor de detectat fenomene, în special cele inițiale, nu sunt membrii tipici ai claselor lor, ci cazuri rare și extreme, cu semnături observaționale disproporționat de mari”, evidențiază Kipping.
