Cât de probabilă este o acțiune de suspendare a președintelui Nicușor Dan? – Este întrebarea care generează discuții aprinse și complică „puzzle-ul” politic din România, aflată deja într-un context extrem de tensionat. Anunțul AUR privind inițierea procedurilor pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan – acuzat de încălcarea Constituției și de intervenții directe în gestionarea sistemului judiciar, după anunțul privind organizarea unui referendum în rândul magistraților – nu a rămas fără reacții, provocând controverse și semne de întrebare. Sociologul Vladimir Ionaș și politologul Cristian Pârvulescu au analizat pentru Gândul șansele de reușită ale unei astfel de demers asupra președintelui României și impactul asupra țării.
Vladimir Ionaș: „Mai degrabă, mă raportez la procentul populației care urmărește stabilitatea și liniștea”
Sociologul Vladimir Ionaș explică motivele pentru care consideră că șansele pentru o acțiune de suspendare a președintelui României sunt considerabil de mari.
El menționează și rezervele sale în această privință, subliniind faptul că orice astfel de inițiativă trebuie fundamentată pe analize riguroase și serioase.
Vladimir Ionaș adaugă că, în astfel de situații, opinia publică se poate schimba și chiar își poate declara preferințele înainte de a ajunge la o decizie finală.
„La prima vedere, având în vedere nivelul scăzut de încredere în președinte, mai ales ca urmare a acțiunilor guvernamentale, care sunt adesea asimilate cu cele ale șefului statului, apar șanse mari pentru o astfel de inițiativă. Însă, nu mă rezum doar la datele aparute în primă fază și la percepția partidelor actuale, ci analizez și procentul populației care își dorește – independent de antipatia sau simpatia față de diverși politicieni – liniște și stabilitate.”
„Stabilitatea nu trebuie înțeleasă în termenii declarațiilor președintelui Nicușor Dan sau ai lui Iohannis dinainte, ci ca evitarea unui conflict politic major care să conducă la o criză economică și socială mai profundă. Astfel, orice discuție despre suspendare și referendumul pentru demiterea președintelui trebuie să fie fundamentate pe analize foarte serioase. Pentru că, în astfel de perioade, opiniile populației se pot modifica rapid, uneori chiar și înainte de formalizarea acțiunilor.”
Există mai multe mecanisme emoționale care influențează deciziile și temerile
Este posibil ca, în prezent, dacă se întreabă cetățenii într-un sondaj dacă susțin sau nu o suspendare a președintelui, să răspundă afirmativ, dar în situația reală să voteze negativ, din cauza mecanismelor care induc frică, nesiguranță și necunoscut. Un exemplu clar este modul în care Nicușor Dan a câștigat alegerile împotriva lui George Simion, bazându-se tocmai pe aceste emoții.
Vladimir Ionaș subliniază șansele unei suspendări a președintelui Nicușor Dan.
„Austria este singurul caz în care suspendarea a fost menționată în constituție, dar niciodată nu a fost activată”
Politologul Cristian Pîrvulescu afirmă că în România, „procedura de suspendare este exclusiv politică, diferită de acuzarea penală sau de un mecanism comparabil în cadrul arhitecturii constituționale europene moderne.”
- „În țările europene, suspendarea președintelui ca procedură politică distinctă nu există. Ce funcționează fiind punerea sub acuzare (impeachment), un proces juridic strict, legat de răspunderea penală sau constituțională, activat doar în condiții stricte. Moldova a adoptat aproape mimetic acest model, iar Austria rămâne singurul exemplu în care suspendarea este menționată în textul constituției, dar nu a fost niciodată folosită, pentru că eșecul acesteia duce automat la dizolvarea parlamentului, transformând-o într-o decizie de mare responsabilitate politică, nu de simplă agitare.
Această diferență esențială explică situația actuală. În România și Moldova, suspendarea nu are un cost instituțional echivalent pentru inițiatori, ceea ce favorizează folosirea acestui mecanism ca armă politică sau ca instrument de presiune simbolică. În Austria, riscul major asumat de parlament face ca această procedură să rămână adesea inutilizată, fiind considerată un act de maximă responsabilitate și nu un mijloc de escaladare a conflictului politic.
Cristian Pîrvulescu analizează șansele de succes ale unei suspendări a președintelui Nicușor Dan.
„Suspendarea nu reprezintă un instrument democratic, ci un simptom al fragilității culturii constituționale”
- „În situația actuală, extrema dreaptă profită de această asimetrie. Incapabilă să construiască majorități stabile și să își asume responsabilitatea guvernării, această formațiune recurge la strategii de delegitimare instituțională, iar suspendarea președintelui devine un discurs manipulator, eficient în destabilizarea simbolică. Indiferent dacă mecanismul are șanse reale sau nu, scopul este de a crea o percepție a unei crize constituționale permanente și de a sugera că ordinea instituțională poate fi reversibilă prin presiune politică.”
Suspendarea președintelui nu este o opțiune constituțională plauzibilă în prezent
Această utilizare a suspendării nu are legătură cu controlul constituțional, ci reprezintă o metodă populistă, în care regulile sunt prezente ca obstacole ilegitime, iar mecanismele extraordinare sunt promovate ca soluții firești. Prin urmare, suspendarea nu este un instrument democratic activ, ci o expresie a fragilității culturii constituționale și a tensiunii față de limitarea puterii.
Faptul că în România suspendarea poate fi folosită frecvent ca armă politică evidențiază mai mult tentația politizării excesive a Constituției decât o preocupare reală pentru respectarea normelor constituționale.
Este clar că, în sisteme constituționale solide, punerea sub acuzare și alte mecanisme juridice sunt utilizate cu reținere, fiind mai puțin spectaculoase, dar mult mai stabile și sustenabile.
În concluzie, suspendarea președintelui nu reprezintă o opțiune realistă în acest moment, ci un discurs folosit pentru divertisment politic sau presiune asupra instituțiilor. Banalizarea acestei proceduri poate afecta profund democrația, mai mult decât orice procedură juridică realizată în mod corect.
Nicușor Dan a provocat „Criza” sistemului judiciar când a convocat un referendum despre magistrați
Președintele Nicușor Dan a anunțat, într-un discurs la Palatul Cotroceni, planul de a organiza în ianuarie un referendum în rândul magistraților, cu întrebarea: „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup intern?”.
„Dacă magistrații vor declara că CSM acționează în interes public, vom continua cu inițiative legislative. Însă, dacă majoritatea vor spune că CSM servește interesul anumitor grupuri, vom ignora această instituție”, a precizat președintele României. (Material complet AICI)
Conținutul Art. 95 privind suspendarea președintelui statului
- Articolul 95 din Constituție stipulează că președintele poate fi suspendat pentru „fapte grave care încalcă prevederile Constituției”.
Inițiativa de suspendare necesită semnătura a cel puțin o treime din parlamentari, respectiv aprobare prin votul majorității senatorilor și deputaților prezenți în ședință comună, după consultarea Curții Constituționale.
În termen de cel mult 30 de zile, dacă propunerea este acceptată, se organizează un referendum pentru demiterea președintelui, care devine valid dacă participă cel puțin 30% din alegători. În timpul suspendării, interimatul este asigurat de președintele Senatului, conform Art. 98 din Constituție.
- În cazul încălcării grave a prevederilor constituționale, președintele poate fi suspendat de către Parlamentul în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale.
- Propunerea de suspendare se face de cel puțin o treime din totalul parlamentarilor și urmează a fi comunicată președintelui, apoi supusă votului în cadrul unei sesiuni speciale, în termen de cel mult 30 de zile cu organizarea referendumului pentru demitere.
Traian Băsescu, singurul președinte suspendat de două ori în România
- În aprilie 2007, Parlamentul a decis suspendarea lui Băsescu, iar procedura s-a finalizat pe 20 aprilie, când Nicolae Văcăroiu a exercitat interimatul până în mai 2007.
- Ulterior, după referendum din mai 2007, Băsescu a fost repus în funcție și a continuat mandatul până în decembrie 2009.
- După alegerile din 2009, a obținut un nou mandat și a fost suspendat pentru a doua oară pe 9 iulie 2012, fiind înlocuit temporar de Crin Antonescu până în noiembrie 2012, când a fost reconfirmat după referendum din iulie 2012, exercitând funcția până în decembrie 2014.
Startul inițiativei de suspendare a președintelui Nicușor Dan de către parlamentari suveraniști
Deputatul AUR Ştefăniţă Avrămescu a fost întrebat dacă formațiunea susține eforturile pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, inițiată de un grup de senatori și deputați din Grupul PACE – Întâi România.
„Mâine, vom reuni toți parlamentarii suveraniști la Parlament pentru a verifica câte semnături putem strânge. Dacă POT nu semnează, așa cum am văzut în declarație, nu vom avea numărul necesar de semnături pentru începutul procesului”, a spus Avrămescu.
Nicușor Dan, acuzat de intervenții asupra independenței justiției
Un grup de senatori și deputați intenționează să depună în Parlament o cerere de suspendare împotriva președintelui Nicușor Dan, pentru „atacuri asupra independenței justiției”.
„Președintele a făcut declarații publice în care a contestat autoritatea și hotărârile CSM. De asemenea, a anunțat planul unui referendum adresat membrilor sistemului judiciar, privind modul de organizare și funcționare al CSM, ceea ce constituie o ingerință directă în organul constituțional independent și în încălcarea principiului separației puterilor în stat”, susțin inițiatorii.
Această acțiune reprezintă o ingerință directă în funcționarea unei instituții constituționale autonome și încalcă atribuțiile stabilite de Constituție, conform unei sesizări adresate președinților Senatului și Camerei Deputaților.
Sursă foto: Colaj Gândul
RECETARUL AUTORULUI:
- Susținătorii inițiativei de suspendare a lui Nicușor Dan se reunește marți în Parlament pentru a discuta despre această acțiune.
