Ai dat sau ai primit bani în ziua de Crăciun? Această superstiție, apreciată de mulți români, este considerată aducătoare de noroc și prosperitate pentru persoana care o respectă. Sărbătorile de iarnă au sosit, iar unul dintre cadourile tipic oferite celor dragi sau prietenilor constă în o sumă de bani, destinată utilizării după preferințe. Totuși, nu toți cunosc conexiunea dintre această tradiție și superstiția legată de noroc și avuție.
Crăciunul este o sărbătoare percepută de mulți ca fiind „magică”, nu doar din perspectivă religioasă, ci și prin starea de bucurie și căldură pe care o induce. Decorarea bradului, dăruirea de cadouri, precum și timpul petrecut alături de cei dragi sunt principalele aspecte așteptate. În această perioadă, sunt respectate diverse tradiții și superstiții, unele având legătură cu aspecte financiare.
Bani de Crăciun: între tradiție și superstiție
Există anumite credințe și practici transmise în ziua de Crăciun, legate direct de oferirea și primirea de sume de bani. Se spune că plasarea unei bancnote sub fața de masă în ziua de Crăciun poate atrage prosperitatea în anul următor. Această superstiție românească simbolizează stabilitatea în domeniul financiar.
O altă credință afirmă că a primi bani de Crăciun reprezintă un semn de noroc, iar dacă oferi astfel de sume, transmiți energie pozitivă și prosperitate destinatarului. În anumite regiuni ale țării, se crede că este benefic să introduci monede de argint în apa folosită pentru spălat, pentru a avea sănătate în anul ce vine.
De asemenea, consideră-se că este Înțelept să păstrezi bani în buzunar în noaptea de Crăciun și de Revelion, pentru a atrage succes și prosperitate în viață.
Se comercializează bani în ziua de Crăciun pentru a aduce noroc și prosperitate
Tradiții regionale din România despre bani în perioada Crăciunului
Transilvania. Colindătorii din Maramureș merg în ajunul Crăciunului cu colindul și primesc bani, nuci, mere și colaci. Tinerii participă cu „Steaua” și „Capra”. În anumite zone are loc „Jocul Moșilor”, unde participanții poartă măști și urmează un ritual străvechi de onorare a morților. În plus, în unele zone se păstrează tradiția de a juca piesa populară „Viflaimul”, interpretată de 20-30 de tineri.
Moldova. În zona Bucovinei se realizează turte rotunde de Crăciun, păstrate până la primăvară, și puse între coarnele animalelor înainte de începutul aratului. Pentru masa de Ajun, se prepară 12 feluri de mâncare de post, iar în centru se așază un colac rotund.
Oltenia. În anumite regiuni, încă se mai practică „scormonitul în foc”, un ritual tradițional. Membrii familiei adunându-se în jurul focului, se lovesc cu o nuia și rostesc urări precum: „Bună dimineața lui Ajun, că-i mai bună a lui Crăciun. Într-un ceas bun, oile lănoase, vacile lăptoase, caii încurători, oamenii sănătoși, ca bunăstare și rodnicie să fie anul ce vine.”
În Oltenia, în localitățile de pe Valea Jiului, se păstrează obiceiul „Pițărăilor”, o tradiție cu origine din perioada dacilor, ce implică sacrificiere și ofertă către divinitate pentru fertilitate și belșug.
Superstiții și obiceiuri din România care promovează norocul, bogăția și energie pozitivă
„Struțul” în Dobrogea, „Crăciunul animalelor” în Banat
Banat. În Valea Almăjului, podeaua casei este lovită cu un băț din lemn de alun încrustat sau afumat pentru a alunga spiritele rele. Colindătorii sunt întâmpinați cu boabe de grâu și porumb aruncate spre ei de bătrâni pentru a se asigura o recoltă abundentă. În zona Apusenilor se desfășoară „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”, un ritual în care un tânăr atârnă în copac măști ale spiritelor pădurii.
Dobrogea. Colindătorii participă cu „Struțul” (ocazional și „Capra” în varianta dobrogeană), costume realizate din stofă groasă de lână și stuf. În zona Munților Măcinului se păstrează reprezentarea „Oleleului”, un personaj cu rădăcini păgâne, care sperie energiile negative. Costume speciale, precum cojocul din piele de oaie decorate cu beteală, clopoței și tălăngi, sunt purtate de către „Oleleu”, care ține în mână un buzdugan și o sabie de lemn. În alte regiuni, se practică și obiceiul „Moșoii”, tineri costumați cu măști colorate, în special în Luncavița, menționează Descopera.ro.
