Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este administrat de CNAS, iar veniturile sale provin din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi apoi către Fondul Sănătăţii, precum şi din CASS datorată de anumite persoane cu venituri extrasalariale, plătită plafonat la ANAF în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de operatorii de medicamente autorizaţi pentru comercializare şi din subvenţii. Din fondurile strânse la Fondul Sănătăţii, CNAS achită medicilor şi altor furnizori de servicii medicale cu contracte încheiate cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate pentru serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale oferite pacienţilor. În fondul de sănătate sunt alocați bani către spitale pentru majorările salariale ale personalului medical şi auxiliar, conform legii salariilor unice.
Efectele directe ale implementării Legii 141 din 2025, care a eliminat majoritatea excepţiilor de la plata CASS, corectând inechităţi istorice ale finanţării sistemului de asigurări sociale de sănătate: 1,4 miliarde de lei au fost colectaţi la FNUASS în august, septembrie, octombrie şi noiembrie 2025 de către pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei, pentru partea din pensie care depăşeşte acest prag, precum şi de persoanele fizice ce s-au asigurat voluntar la sănătate, conform analizei Economica.net.
Explicaţie: 1,37 miliarde de lei din această sumă au fost transferaţi la FNUASS de către Casele de Pensii, care au reţinut CASS din pensiile care depăşesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie peste acest nivel, conform analizei Economica.net asupra execuţiei Fondului.
Suma de 29,2 milioane de lei a fost virată de ANAF către FNUASS de către persoanele fizice ce s-au asigurat voluntar pentru sănătate, fie pentru că legislaţia a eliminat categoria de coasigurat, fie din cauza lipsei de venituri, dar acum achită prima tranşă de CASS la depunerea declaraţiei unice, potrivit analizei Economica.net.
Detalii despre modificările în finanţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt prezentate aici: Asigurarea la sănătate în noua legislaţie: fără facilităţi de la plata CASS pentru coasiguraţi. CASS reţinut din indemnizaţia de creştere a copilului. Reduceri la indemnizaţiile de concediu medical pentru perioade scurte. Plata fracţionată a asigurării voluntare.
Menţionez că veniturile generate la FNUASS exclusiv din aplicarea Legii 141 din 2025 reprezintă o proporţie nesemnificativă din volumul total al Fondului pentru perioada ianuarie – noiembrie 2025.
Contribuţiile de asigurări, în special CASS, taxa clawback plătită de operatorii de medicamente şi subvenţiile de stat sunt pilonii principali ai finanţării întregului sistem de asigurări sociale de sănătate în primele 11 luni din 2025, conform analizei Economica.net.
Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări, în special din CASS, în totalul veniturilor FNUASS în primele 11 luni din 2025 este de 85,89%, cu 1,3 puncte procentuale mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.
Ponderea încasărilor din taxa clawback în totalul veniturilor FNUASS în primele 11 luni ale anului 2025 este de 8%, cu o creştere de 0,3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă din 2024, conform analizei Economica.net.
Ponderea subvenţiilor de la stat în bugetul FNUASS în primele 11 luni din 2025 este de 6,11%, fiind cu 1,45 puncte procentuale mai mică comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024.
FNUASS a raportat un deficit de 1,2 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, cu 55% mai redus faţă de cel din aceeaşi perioadă a anului anterior, conform analizei Economica.net, care monitorizează lunar execuţia Fondului Sănătăţii.
Detalii privind execuţia FNUASS în perioada ianuarie – noiembrie 2025:
Veniturile totale ale FNUASS au ajuns la aproximativ 73,9 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, în creştere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.
Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, au totalizat 63,4 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2025, cu 14% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2024.
- Din această sumă, 1,37 miliarde de lei reprezintă contribuţia reţinută din pensiile persoanelor cu venituri peste 3.000 de lei, pentru partea de pensie care depăşeşte pragul, conform analizei Economica.net.
- De asemenea, persoanele fizice cu asigurare voluntară pentru sănătate au contribuit cu aproximativ 29 de milioane de lei în primele patru luni de aplicare a Legii 141 din 2025, arată analiza Economica.net.
Pe lângă încasările din CASS reţinută din salarii, virată la ANAF şi apoi la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională, contribuţiile speciale pentru concedii şi indemnizaţii de concediu medical, precum şi contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, conform analizei Economica.net.
- Începând cu 1 ianuarie 2024, din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii, o cotă de 30% destinată Fondului Sănătăţii pentru plata concediilor medicale, conform Legii nr. 421 din 2023.
Creşterea veniturilor din contribuţii cu 14% în perioada analizată, precum şi ponderea lor de aproape 86% din totalul veniturilor FNUASS din primele 11 luni, reflectă următoarele decizii ale autorităţilor:
– Majorarea salariului minim brut la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025.
– Începând cu 1 ianuarie 2024, tichetele de masă pentru salariaţi sunt incluse în baza de calcul al CASS, conform Legii 296/2023.
– Începând cu 1 ianuarie 2024, anumite indemnizaţii de concediu medical au intrat în calculul CASS, iar de la 12 aprilie 2024, se restrânge aplicarea CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, conform analizei Economica.net.
– În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (excludând cele pentru accidente de muncă şi boli profesionale) au fost supuse CASS, conform OUG 115/2023.
– Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii pentru concedii medicale cu CASS reţinută sunt: cod 01 (boală comună), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei de lucru).
Se acordă scutiri de la plata CASS pentru indemnizaţiile de concediu medical în caz de maternitate, îngrijire a copilului bolnav, pacientului cu patologii oncologice, TBC, HIV/SIDA, boli cardiovasculare, arsuri grave şi situaţii de urgenţă medico-chirurgicale.
Din luna noiembrie 2023, angajaţilor din construcţii, agricultură şi industrie alimentară le este reţinută CASS în proporţie de 10% din salariul brut, egal cu cea aplicată celorlalte categorii de salariaţi, în conformitate cu Legii 296/2023, care eliminate anumite facilităţi fiscale pentru aceste sectoare. În acelaşi timp, salariile minime pentru aceste domenii au fost majorate, act adoptat prin OUG nr. 93/2023.
Al doilea sursă importantă pentru finanțarea sistemului de sănătate – taxa clawback
Veniturile din taxa clawback, plătită de distribuitorii de medicamente autorizate, au depăşit 5,9 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, reprezentând o creştere de 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, conform analizei Economica.net.
Subvenţiile de la stat contin uşor să contribuie la finanţarea sistemului de sănătate, deşi ponderea lor în venituri a scăzut în perioada analizată.
FNUASS a primit subvenţii de stat în valoare de 4,5 miliarde de lei în primele 11 luni din 2025, fiind cu 9% mai mici faţă de aceeaşi perioadă din 2024, conform calculelor Economica.net.
Detalii despre modul în care sunt utilizate fondurile colectate la FNUASS
Plăţile totale din Fondul Sănătăţii au totalizat 75 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, reprezentând o creştere de peste 9% faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior.
Din aceste fonduri, 25,6 miliarde de lei au fost cheltuiţi pentru medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale pentru pacienţi, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.
De asemenea, pentru serviciile medicale în unităţile sanitare cu paturi, s-au alocat 15,9 miliarde de lei, cu o majorare de 4% faţă de perioada ianuarie – noiembrie 2024, conform analizei Economica.net.
Transferurile între entităţile administraţiei publice s-au ridicat la 15,7 miliarde de lei, cu o creştere de 11,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Acest segment include cheltuieli pentru salariile personalului din unităţile sanitare publice și alte categorii de cheltuieli administrative, conform analizei economice.
Serviciile medicale ambulatorii au totalizat 11,5 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2025, cu o creştere de 6% faţă de 2024, iar plăţile pentru asigurări şi sprijin social au atins 4,68 miliarde de lei, în creştere cu 20%, conform analizei Economica.net.
Detaliile privind alocările bugetare şi modul de utilizare al fondurilor sunt prezentate în rapoartele financiare ale FNUASS.
