„La sfârşitul unui an dificil, marcat de turbulenţe politice, instabilitate macroeconomică și creșteri de taxe, cea mai frecventă întrebare pentru liderii din mediul de afaceri vizează durata corecției economice și repornirea creșterii. Un indicator cheie al realismului economic și al planurilor de relansare va fi proiectul bugetului public, așteptat în luna ianuarie, oferindu-ne o perspectivă asupra situației fiscale și asupra măsurilor probabile pentru anul viitor. Perioada de ajustare fiscală, inițiată în vara anului 2025 prin majorări de taxe și măsuri încă insuficient susținute în domeniul cheltuielilor publice, va continua chiar dacă Executivul afirmă că nu vor avea loc creșteri suplimentare de taxe. Este foarte probabil ca nivelul fiscalității să nu mai fie atât de mare ca în 2025, însă ajustarea deficitului bugetar cu 2 puncte procentuale din PIB, echivalentul a circa 40 miliarde lei, reprezintă o provocare semnificativă. Deciziile luate în acest an vor avea un impact mai sever asupra veniturilor și cheltuielilor statului în anul următor, însă atingerea țintei de reducere a deficitului va depinde de o gestionare fermă a resurselor publice, atât în privința veniturilor – cu accent pe colectare eficientă – cât și în privința cheltuielilor, unde impactul aparent încă nu este vizibil,” menționează Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.
Potrivit acestuia, stabilitatea politică, care presupune continuitatea deciziilor în aceeași direcție, va fi extrem de relevantă. De asemenea, reprezentanții FMI au exprimat un punct de vedere optimist în ultima evaluare din decembrie 2025, indicând că măsurile implementate sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar, iar acum este necesară consecvența pentru menținerea traiectoriei de consolidare fiscală. Politica, fiind imprevizibilă, poate suferi schimbări în funcție de noi alianțe, ceea ce ar putea conduce la devieri de la planul fiscal-bugetar actual,” adaugă analiza.
„Pentru mediul de afaceri, o anumită predictibilitate fiscală și un oarecare răgaz în 2026 ar fi de mare ajutor. În același timp, persistă întrebarea despre relansarea economică. După creșteri spectaculoase ale PIB-ului real de 5,5% în 2021 și 4% în 2022, economia a fost confruntată din 2023 cu o creștere slabă, inflație și deficituri semnificative. Încetinirea economiei nu a fost complet accidentală sau cauzată doar de tensiunile globale, ci a fost indusă de politici fiscale extrem de generoase, disproporționate față de capacitatea bugetului de a le suporta,” afirmă consultanții.
Conform PwC România, creșterea PIB-ului în 2024 a fost modestă, de 0,8%, și este estimată, în cel mai favorabil caz, la 1% în 2025. Aceste creșteri se înregistrează într-un context în care investițiile publice, combinând fonduri UE, inclusiv PNRR, și alocări din bugetul național, au atins 6,8% din PIB în 2024 și ar urma să ajungă la 8% în 2025, fiind cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
Prognoza Comisiei Europene din 17 noiembrie 2025 estimează o creștere a PIB-ului României de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026. FMI prognozează o creștere economică de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, iar Banca Mondială indică 1,3% pentru 2025 și 1,9% pentru 2026, conform cercetării.
„Deși există stimuli pentru impulsionarea creșterii economice, cifrele indică un lack de dinamism. S-a blocat modelul de dezvoltare al României? Probabil nu încă, dar este clar că este necesar să se exploreze alternative. Cu o creștere anuală de 1%, nu se pot recupera decalajele față de media europeană. Deficitele mari sunt rezultatul unui model de creștere bazat pe consum, care și-a atins limitele,” subliniază sursa citată.
Analiza indică faptul că România trebuie să adopte un model orientat spre investiții și creșterea productivității.
„Disciplina fiscală, reforma administrației publice, structura instituțională și legislativă sunt esențiale pentru un model economic sustenabil, pentru care sunt necesare reforme și o „viziune de dezvoltare”. Investițiile străine directe în perioada ianuarie-octombrie 2025 au totalizat 7,24 miliarde de euro, în creștere cu 28,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent (5,63 miliarde euro). Investițiile publice vor constitui 8% din PIB în acest an, iar fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, sunt critice. Cu toate acestea, economia pare că are motoarele încă gripate,” afirmă experții PwC.
De asemenea, multiple transformări impactează și vor impacta atât economia globală, cât și România: instabilitatea în comerțul internațional, războiul tarifar, modificarea lanțurilor de aprovizionare, relocarea producției. În plus, demografia reprezintă un factor de risc, din cauza îmbătrânirii populației și a necesității de a asigura pensii și servicii medicale. Forța de muncă este supusă presiunii AI și a altor tehnologii, care, deși nu vor elimina locurile de muncă, le vor transforma rapid și vor impune competențe noi, schimbând piața muncii și modelul educațional,” explică analiza.
„Toate aceste schimbări cer un alt model de creștere, în care investițiile și inovația sunt fundamentale. Anterior, am analizat investițiile din regiune ale firmelor din România și cele ale companiilor românești în țări vecine, concluzia fiind că este nevoie de mai mult curaj și ambiție. Companiile românești trebuie să se extindă, iar România să devină nu doar o destinație pentru investiții, ci și un investitor major. În esență, investițiile, inovația și tehnologiile emergente trebuie să devină prioritatea pentru un nou model economic, capabil să răspundă schimbărilor globale,” adaugă PwC.
