Potrivit datelor oficiale, România obține doar 0,55 % din PIB din impozitele pe proprietate, comparativ cu media Uniunii Europene de 1,85 %. În plus, existau diferențe semnificative între localități, iar aproximativ o treime din impozite nu erau colectate.
Autoritățile afirmă că măsurile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și în negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, au fost amânate de mai multe ori. Lipsa deciziilor riscă blocarea unor tranșe importante de fonduri europene, inclusiv a cererilor de plată patru și cinci din PNRR, estimate la câteva sute de milioane de euro.
În comunicatul oficial, se menționează că adoptarea rapidă a actelor normative a comprimat calendarul de implementare. Astfel, autoritățile locale au avut un interval scurt pentru actualizarea sistemelor și stabilirea noilor cote. Aceasta a explicat problemele apărute în primele zile ale anului, precum erorile în deciziile de impunere, diferențele între localități și disfuncționalitățile platformei ghișeul punct ro. Oficiali afirmă că sistemele sunt acum actualizate progresiv și că disfuncționalitățile vor fi remediate.
1. Eliminarea coeficienților de reducere (impact direct asupra bazei)
Valoarea impozabilă nu va mai fi diminuată cu:
- până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
- 30% pentru imobile între 50–100 ani;
- 10% pentru clădiri între 30–50 ani;
- în plus, reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri de mare blocaj (cu înălțime peste 3 etaje și peste 8 apartamente).
Astfel, o construcție anterior avantajată prin reduceri importante va fi impozitată aproape de valoarea standard, ceea ce explică o creștere estimată de peste 70% față de nivelul anterior.
2. Impactul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul
Legea nr. 239/2025 a prevăzut:
- actualizarea valorilor de referință ale bazei impozabile;
- recalibrarea bazei de calcul în concordanță cu realitatea economică.
3. Creșterea cotei de impozitare de către autoritățile locale (efect multiplicator)
• autoritățile locale pot determina cotele de impozitare între 0,08% și 0,2% pentru clădirile rezidențiale.
„Toți banii rămân în bugetele locale”
În privința impactului financiar, Guvernul prognozează venituri suplimentare de 3,7 miliarde de lei în 2026, reprezentând o creștere de peste 30% față de anul anterior. Toate aceste resurse rămân în bugetele locale, iar bugetul de stat nu va suplimenta transferurile pentru acoperirea deficitului.
Pentru imobile și terenuri, baza de calcul a fost actualizată și majorată cu aproximativ 70%. Scăderile aplicate anterior pentru construcțiile vechi sunt eliminate, iar administrațiile locale pot stabili cote între 0,08 și 0,2%, conform deciziilor proprii. În anumite cazuri, efectul cumulativ poate depăși această creștere medie, mai ales acolo unde cotele locale erau minime.
Contextul aprobării măsurilor
Măsurile au fost inițiate de Guvern pentru a asigura conformitatea macroeconomică și pentru validarea jalonilor, însă intrarea în vigoare a fost amânată din cauza deciziilor Curții Constituționale din decembrie, contestărilor opoziției și procedurilor legale următoare. Aceste evenimente au
Întârziat depunerea cererii de plată numărul 4 și colectarea fondurilor europene.
Adoptarea legea la data de 15 decembrie 2025, cu termene scurte pentru intrare în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru ca autoritățile locale să emită hotărâri de consiliu necesare pentru stabilirea cotelor, restrângând termenele de transparență decizională. Această agendă comprimată a redus semnificativ timpul de pregătire și a cauzat sincope în implementare (probleme la platforma ghișeul.ro, erori în calculul deciziilor de impunere, diferențiere între UAT-uri).
În prezent, autoritățile sunt angajate în remedierea acestor disfuncții, conform documentelor oficiale.
Taxe mai mari pentru vehiculele vechi
Legat de autoturisme, sistemul se păstrează pe bază de cilindree, cu diferențieri în funcție de norma de poluare. Mașinile mai vechi sunt supuse unor taxe mai mari, iar vehiculele cu emisii reduse beneficiază de creșteri moderate. Pentru autoturismele hibride, reducerile se aplică doar dacă emisiile sunt mai mici de 50 g CO₂/km, conform cerințelor Comisiei Europene.
Prin această metodă, vehiculele mai vechi încadrare în standarde Euro mai vechi vor plăti sume mai mari pe fracțiune, în timp ce cele conforme cu standarde Euro recente vor avea taxe mai mici sau ajustări temperate. Diferențierea se bazează pe criterii obiective, harmonizate european și verificabile, fiind compatibilă cu politicile publice asumate prin PNRR.
Astfel, sistemul fiscal transmite un semnal coerent, promovând internalizarea costului de mediu și încurajând utilizarea vehiculelor mai puțin poluante, fără a introduce taxe noi sau supraiciónatăți administrative.
În privința impozitării autovehiculelor hibride, Comentariul Comisiei a precizat că diferențierea exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă. Ajustarea criteriilor în funcție de pragul de emisii CO₂, mai mic de 50 g/km, este necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59 vizează internalizarea costurilor de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. Astfel, categoria generală „vehicul hibrid” nu permite presupunerea automată a emisiilor reduse, ci trebuie să fie sub pragul de 50 g CO₂/km, se specifică în comunicat.
Guvernul afirmă că această reformă întărește autonomia locală, contribuie la creșterea resurselor în comunități și sprijină angajamentele asumate în cadrul Uniunii Europene.
Ceea ce pare că nu a fost încă înțeles de Guvern este faptul că, deși România avea un nivel mai scăzut de impozitare, diferența era justificată de nivelul mediu de venit al țărilor cu impozitare mai ridicată, precum Franța, Spania, Grecia, Suedia, Belgia, Regatul Unit, Danemarca, Portugalia și Italia (țări cu venituri nete superioare).
Este de remarcat că Germania are o cotă de impozitare de circa 1%, comparativ cu 3,7% și alte niveluri mai ridicate în țările menționate anterior.
