Cercetătorii de la Johns Hopkins au descoperit că activitatea fizică ușoară poate salva vieți, chiar dacă nu implică efort intens, conform publicației Medical News Today.
Sindromul cardio-renal-metabolic reprezintă o afecțiune recent definită ce include boli de inimă, boli renale, obezitate și diabet de tip 2.
Aproximativ 90% dintre americani se încadrează cel puțin în stadiul 1 al acestui sindrom.
„Medicii vor adopta această nouă perspectivă în gestionarea riscului de boli cardiovasculare la pacienți”, explică Joseph Sartini, autor principal al studiului.
Cele patru etape ale sindromului
Stadiul 1 implică semne timpurii de exces de grăsime corporală sau prediabet.
Stadiul 2 include diabet, hipertensiune arterială, trigliceride ridicate și risc moderat până la crescut de boală renală cronică.
Stadiul 3 evidențiază semne inițiale de afecțiuni cardiace, asociate cu simptomele din stadiul 2.
Stadiul 4 semnalează prezența unei boli cardiace diagnosticate, precum insuficiență cardiacă sau accident vascular cerebral, cu sau fără insuficiență renală.
Studiul care modifică perspectiva
Cercetătorii au analizat date din perioada 2003-2006 provenite din Ancheta națională de sănătate și nutriție (NHANES). Studiul a cuprins informații despre sănătate și activitate fizică de la aproximativ 7.200 de adulți participanți.
Rezultatele au fost publicate în Journal of the American Heart Association.
Niciun studiul anterior nu a evaluat beneficiile pe termen lung pentru persoanele cu boli cardiace identificate prin intermediul măsurătorilor sindromului CKM.
Beneficii evidente ale exercițiilor fizice ușoare
Participarea la activități fizice de intensitate moderată ușoară s-a corelat cu un risc semnificativ mai scăzut de mortalitate.
Rezultatele au fost clare pentru participanții aflați în stadiile 2, 3 și 4 ale sindromului CKM.
Creșterea activității fizice ușoare cu doar o oră zilnică a fost asociată cu o reducere a riscului de deces cu 14-20% pe o perioadă de 14 ani.
Extinderea duratei activităților ușoare a oferit beneficii suplimentare în stadiile avansate ale sindromului.
O alternativă accesibilă la sporturile intense
„Activitatea ușoară este foarte accesibilă — nu necesită abonament la sală sau echipament special”, subliniază Sartini.
Persoanele cu sindrom CKM în forme avansate întâmpină dificultăți în respectarea recomandărilor tradiționale de 150 de minute de activitate moderate până la intense pe săptămână. Pentru multe, activitatea de intensitate ridicată nu este sigură sau posibilă.
Exercițiile ușoare reprezintă o alternativă valoroasă pentru grupurile cu risc crescut.
Activități simple eficiente
„Rezultatele noastre sugerează un beneficiu semnificativ în reducerea perioadelor de sedentarism”, explică Michael Fang, coautor al cercetării.
Activitățile simple includ yoga, plimbări ocazionale, întinderi și treburile domestice.
Aceste exerciții sunt deosebit de utile pentru persoanele cu afecțiuni cardiace sau cu risc crescut de a le dezvolta. Mișcarea nu trebuie să fie intensă pentru a avea un impact pozitiv.
Confirmări din domeniul medical
Dr. Kevin Shah de la MemorialCare Heart & Vascular Institute confirmă că rezultatele studiului reflectă observațiile din practică.
„Beneficiile par să fie mai pronunțate la pacienții în stadii avansate ale sindromului CKM”, menționează Shah.
Studiul evidențiază că mișcarea incrementală și accesibilă aduce beneficii semnificative pentru sănătate pe termen lung.
În loc să privească activitatea fizică ca pe un obiectiv de tipul „totul sau nimic”, pacienții pot adopta o abordare graduală.
Inversarea stilului de viață sedentar
Dr. Ian Del Conde de la Miami Cardiac & Vascular Institute subliniază că nivelul de activitate din studiu este practic și realizabil pentru majoritatea.
„Societatea noastră s-a îndreptat spre un stil de viață din ce în ce mai sedentar, adesea asociat cu alimentație nesănătoasă”, avertizează Del Conde.
Aceasta contribuie la creșterea riscului pentru boli cardiovasculare și metabolice.
„Este nevoie să inversăm această tendință și să readucem stilul de viață aproape de originile noastre”, adaugă medicul.
Direcții viitoare în cercetare
Specialiștii doresc să investigheze influența activității ușoare nu doar asupra bolilor cardiovasculare, ci și asupra sănătății mintale și longevității. Cercetările viitoare ar trebui să testeze dacă creșterea conștientă a activității fizice ușoare poate îmbunătăți rezultatele pentru pacienții cu sindrom CKM.
Programele de mers pe jos structurate sau rutinele zilnice bazate pe mișcare ar putea reprezenta soluții eficiente.
„Schimbările mici, dar constante în mișcare zilnică, pot conduce la beneficii semnificative pentru speranța de viață”, concluzionează Shah.
