Radu Pavel evidențiază că noile modificări fiscale implementate din 2026 aduc provocări semnificative pentru companiile din România, în special în ceea ce privește impozitarea construcțiilor, terenurilor, autovehiculelor și dividendelor.
Conform expertului, aplicarea exactă a noilor cote fiscale și respectarea procedurilor de contestare a deciziilor fiscale necesită o planificare minuțioasă și ajustarea contractelor comerciale, întrucât nerespectarea acestor cerințe poate duce la sancțiuni fiscale importante și executări silite.
”Deși legislația oferă instrumente precum contestația administrativă, suspendarea executării silite și acțiunea în anulare, utilizarea lor eficientă depinde de aplicarea unei strategii juridice coerente și de colaborarea cu autoritățile fiscale. O abordare proactivă și bine fundamentată este esențială pentru limitarea riscurilor fiscale, protejarea activelor și asigurarea stabilității financiare în noua legislație”, afirmă Radu Pavel.
Modificările fiscale începând cu 1 ianuarie 2026 au un efect profund asupra mediului de afaceri din România. Aceste măsuri vizează creșterea veniturilor bugetare, dar implică costuri suplimentare și riscuri juridice pentru firme, mai ales în contextul intensificării controalelor fiscale.
Modificări ale impozitului pe construcții în 2026 pentru companii
Legislația aplicabilă din 2026, în cadrul reformei fiscale prin Legea nr. 239/2025, păstrează regulile de bază privind calculul impozitului pe clădirile deținute de entități juridice, însă accentuează impactul fiscal prin cote másurate la nivel local și raportarea strictă la valoarea impozabilă actualizată a imobilului.
Potrivit articolului 460 alineatul (1) din Codul fiscal, pentru proprietățile rezidențiale ale persoanelor juridice, impozitul se stabilește prin aplicarea unei cote între 0,08% și 0,2% asupra valorii fiscale a imobilului, determinată prin hotărâre locală. La București, decizia aparține Consiliului General.
Hotărârea pentru 2026 în București a stabilit o cotă de 0,2% pentru clădirile rezidențiale și 1,5% pentru cele nerezidențiale. Valoarea impozabilă se determină conform art. 460 alin. (6) din Codul fiscal, fie după evidențele fiscale, evaluarea autorizată, valoarea construcției noi sau actele de transfer de drepturi.
Această valoare trebuie actualizată la fiecare cinci ani; nerespectarea obligatiei poate atrage o cotă suplimentară de 5%, notificată în prealabil de organul fiscal. Astfel, impozitul pe clădiri din zonele urbane și industriale poate crește semnificativ pentru spațiile de birouri și comerciale.
Noile reglementări privind impozitarea autovehiculelor de către firme
Din 2026, sistemul de impozitare a autovehiculelor deținute de entități juridice suferă modificări majore, generând o creștere a sarcinii fiscale. Noua metodă se bazează pe capacitatea cilindrică a vehiculului, multiplicată cu o sumă stabilită prin lege pentru fiecare grup de 200 cm³ sau fracțiune.
Se introduc valori diferite pentru autovehiculele în funcție de norma de poluare (E0–E3, E4, E5, E6), autovehiculele mai poluante fiind impozitate mai sever, în timp ce cele mai prietenoase cu mediul (E5–E6) beneficiază de taxe reduse.
Vehiculele hibride vor fi supuse unor reguli speciale; reducerea de impozit se condiționează de emisiile de CO₂ egale sau mai mici de 50 g/km. În plus, o taxă anuală fixă de 40 lei va fi aplicată vehiculelor electrice, indiferent de capacitate.
Impozitarea terenurilor de către societăți și procedurile de contestare a deciziilor fiscale nelegale
Impozitul pe terenuri stabilit pentru persoanele juridice depinde de suprafață, categoria de folosință, rangul localității și poziția geografică, fiind determinat prin hotărâre a consiliului local, în limitele prevăzute de lege.
Pentru terenurile situate în intravilan, impozitul variază în funcție de rangul localității și zona de impozitare, aplicând sume fixe pe hectar, distinct pentru terenurile cu construcții și cele agricole. Pentru terenurile extravilane, valoarea se determină în funcție de categoria de folosință, utilizând coeficienți de corecție legați de legislație.
Diferențele de interpretare sau eventualele erori pot conduce la obligații fiscale mai mari pentru companii. De exemplu, un teren din București, Sector 2, zona B, cu o suprafață de 0,50 hectare, va avea un impozit anual ajustat conform coeficienților de rang.
Contribuabilii pot contesta deciziile fiscale în termen de 45 de zile de la comunicare, prin formularea unei contestații ce trebuie să includă motivele și documentele justificative. După finalizarea acestei proceduri, se poate introduce o acțiune în anulare dacă sunt identificate vicii sau erori.
De asemenea, se poate solicita suspendarea executării silite până la decizia definitivă, în termen de 30 de zile, pentru protecție juridică împotriva actelor fiscale considerate nelegale.
Impozitul pe dividende, eliminarea cotei de 3% și reducerea plafonului pentru microîntreprinderi
Începând cu 2026, cota de impozitare a dividendelor va crește de la 10% la 16%, conform articolului 43 alin. (2) din Codul fiscal, afectând planificarea fiscală a firmelor și veniturile nete ale acționarilor.
Totodată, cota de 3% aplicată microîntreprinderilor va fi eliminată, iar plafonul de venit pentru încadrare în acest regim va fi redus de la 250.000 euro la 100.000 euro, conform articolului 47 lit. c) din legislație.
Depășirea noului plafon va duce la obligativitatea trecerii la regimul fiscal de impozit pe profit, generând posibile consecințe fiscale. În plus, societățile trebuie să revizuiască clauzele contractuale pentru a se conforma și a evita riscurile fiscale.
„Noile măsuri fiscale trebuie abordate cu precauție pentru a menține echilibrul financiar și a evita riscurile judiciare pentru orice societate comercială”, afirmă Dr. Radu Pavel.
În concluzie, noile taxe și impozite din 2026 modifică fundamental cadrul fiscal pentru companiile din România, afectând impozitarea construcțiilor, terenurilor, autovehiculelor, dividendelor și regimul microîntreprinderilor. Adaptarea la aceste schimbări presupune o analiză juridică detaliată și o strategie fiscală solidă pentru conformare, prevenirea litigiilor și protejarea intereselor economice ale firmei în noua legislație.
