În 2025, România a înregistrat un record pentru instalările solare, depășind pragul de 7 GW în capacitate totală, iar parcurile fotovoltaice aproape au dublat volumul, conform publicației specializate PV Magazin, care a realizat discuții cu experți din industria solară autohtonă.
Conform datelor furnizate de Asociația Industriei Fotovoltaice din România (RPIA), în 2025 sectorul solar a adăugat 2,2 GW de capacitate, marcând al treilea an consecutiv de creștere, depășind cele 1,7 GW instalate în anul precedent, și atingând o capacitate cumulată de peste 7 GW. RPIA menționează că segmentele rezidențial și comercial & industrial (C&I) dețin fiecare în jur de 1,8 GW, în timp ce segmentul de utilități (utility-scale) reprezintă aproximativ 3,5 GW.
Pentru anul trecut, 1 GW provine de la prosumatori, iar 1,2 GW de la proiecte de mare dimensiune. Irene Mihai, director al politicilor la RPIA, a afirmat pentru PV Magazin că principalul factor care a stimulat instalările rezidențiale și C&I în 2025 a fost suportul financiar pentru acoperirea costurilor inițiale, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul pentru Modernizare.
„Este esențial de subliniat că segmentul de generare distribuită a fost influențat de criza energetică din 2022, consolidând rolul solarului ca soluție rentabilă, competitivă și durabilă în contextul volatilității prețurilor”, a declarat Mihai. „Privind spre 2026, anticipăm că piața va continua să fie influențată de aceiași factori.”
Piața de proiecte de mare dimensiune din România a avut o creștere remarcabilă în 2025, fiind instalate 1,2 GW de energie solară, aproape dublu față de cei 613 MW din 2024.
Mihai a precizat că această evoluție s-a datorat finalizării proiectelor începute în 2023 și 2024, susținute de un cadru legislativ simplificat pentru dezvoltarea energiilor regenerabile în România. De asemenea, segmentul utility-scale a beneficiat de licitațiile pentru contracte de diferență din 2025, prima rulare atribuind 1.488 MW de capacitate solară în cadrul a 26 de proiecte.
Recordul de producție de energie solară din România a fost stabilit pe 16 iunie 2025, la ora 12.33, când producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile, monitorizată de Transelectrica, a atins 1.866 MW.
2.500 MW de noi instalații fotovoltaice în 2026
Date fiind perspectivele actuale ale pieței și proiectele în curs de dezvoltare, Mihai consideră că România este pe calea cea bună pentru a depăși ținta de 10 GW de capacitate solară până în 2030, conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice.
„Având în vedere evoluția actuală a șantierelor, prevăd că 2026 va fi un an și mai promițător pentru sectorul solar”, a estimat ea. „Planificăm să adăugăm 2,5 GW până la finalul lui 2026, repartizați între prosumatori și segmentul utility.”
Având în vedere contextul favorabil al pieței pentru proiectele de energie regenerabilă, Mihai a menționat că viitorul ar trebui orientat spre optimizarea eficienței cadrului legislativ existent.
România a anunțat în 2025 trecerea la un sistem „primul venit, primul servit” pentru alocarea capacităților prin licitații, prima rundă fiind planificată pentru a doua jumătate a anului. Mihai a atras atenția asupra faptului că trebuie clarificate și simplificate anumite aspecte legate de fezabilitatea acestui calendar și metodologia utilizată.
De asemenea, este necesară o armonizare între legislația primară și cea secundară privind procedurile de obținere a licențelor de operare, pentru ca producătorii să poată vinde energie în mod eficient. „În forma actuală, există un decalaj între certificarea activelor și momentul în care acestea pot livra energie în rețea, perioadă în care capacitatea pusă în funcțiune este deconectată și nu poate genera sau valorifica producția”, a explicat Mihai. „Este esențial să adaptăm procedurile pentru ca accesul pe piață să fie imediat după îndeplinirea cerințelor tehnice.”
România a devenit observator al Asociației Organizațiilor Emitente (AIB) în 2025, urmând să obțină statutul de membru deplin până în ianuarie 2027, în contextul eforturilor de a transforma certificatele de garanție de origine în instrumente tranzacționabile internațional. Aderarea la AIB va stimula piața contractelor de energie (PPA) din țară, unde până acum au fost semnate 29 de astfel de contracte, dintre care 15 solare, 12 eoliene și două hibride solar-eoliene.
„În ciuda dinamismului pieței și interesului regional, baza partenerilor de achiziție rămâne limitată din cauza imposibilității tranzacționării garanțiilor de origine”, a arătat Mihai, subliniind necesitatea unor pași suplimentari pentru integrarea garanțiilor de origine ale României în Sistemul European de Certificate Energetice.
