Măsurile de austeritate promovate de guvernul Bolojan complică și mai mult condițiile familiilor cu venituri mici, amplificând dificultățile deja existente. Salariul minim și sprijinul social au fost înghețate, iar anumite categorii de persoane care aveau asistență medicală gratuită sunt acum obligate să-și achite singure contribuțiile. Un studiu amplu realizat de Cristina Raț, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, indică faptul că politicile de austeritate sărăcesc și mai mult persoanele deja vulnerabile din punct de vedere financiar.
Evoluția salariului minim net, a indicatorului social de referință (ISR), a venitului minim de inserție (VMI) și a pragului de sărăcie relativă monetară.
Sursă: Friedrich-Ebert-Stiftung
Persoanele cu dizabilități și șomeri, cei mai vulnerabili în contextul austerității
Studiul evidențiază cei mai afectați români de măsurile de austeritate ale actualei guvernări.
„Măsurile de austeritate instituite prin „ordonanța trenuleț” O.U.G. 156/30.12.2024, apoi întărite și extinse de guvernul Bolojan prin Legea 141/25.07.2025, au blocat actualizarea indicatorului social de referință (ISR), esențial în calculul mai multor prestații sociale și subvenții, precum indemnizația de șomaj, prima de inserție în câmpul muncii, ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități și plafonul minim al indemnizației pentru creșterea copilului. Ultima indexare a ISR a avut loc în martie 2024, la valoarea de 660 lei, ceea ce a impactat în mod semnificativ situația persoanelor cu dizabilități, șomerilor indemnizați și părinților care beneficiază de indemnizație minimă pentru creșterea copilului (1.651 lei în 2025). Eliminarea majorării alocațiilor pentru copii în corelație cu rata anuală a inflației (conform Legii 214/2019) și refuzul ajustării venitului minim de incluziune (Legea 196/2016, aplicată din ianuarie 2024) continuă să exprime o tendință de regres. În condițiile unei inflații estimate de INS la 9,5%, aceste prestații vor acoperi și mai puțin din cheltuielile necesare familiilor”, precizează studiul.
Familiile cu venituri mici riscă să piardă ajutoarele sociale
Guvernul a eliminat sau a blocat majorarea sprijinului financiar și a salariilor în contextul unor costuri de trai în creștere. Astfel, familiile sărace, în special cele cu copii, au acum resurse financiare mai reduse pentru acoperirea cheltuielilor de bază.
De exemplu, dacă doar un singur părinte are venituri, resursele acoperă doar o treime din necesitățile familiei. În cazul unei familii cu doi părinți ce câștigă salariul minim și doi copii de școală, cheltuielile zilnice acoperite abia ajung la jumătate din necesar. Aceasta exclude automat familia de la beneficiul venitului minim de incluziune (VMI), conform celui evidențiat în cercetarea menționată.
„Raportat la pragul de sărăcie relativ monetar, stabilit la 4.070 lei/lună în 2024, familia pensionată cu VMI atinge doar 43,8% din valoarea acestui prag. Dacă unul dintre părinți câștigă salariul minim, procentul depășește pragul, însă orice cheltuială neprevăzută poate arunca gospodăria înapoi în sărăcie. În cazul familiei în care ambii părinți obțin salariul minim, acestea depășesc pragul de sărăcie cu 43%. Burselor sociale pentru copii, condiționate de un număr limitat de absențe nemotivate, le revine o pondere de 25% din venitul total al gospodăriei, în timp ce ajutorul prin VMI pentru familiile cu copii își are o pondere de doar 12%. În familiile în care doar unul dintre părinți are salariu, bursele reprezentă 15% din venit, iar sprijinul pentru copii doar 5,5%. Dacă ambele persoane adulte ating salariul minim, familia nu mai beneficiază de aceste prestații”, conform studiului.
Sursă grafic: Friedrich-Ebert-Stiftung
Vulnerabilitate crescută, dar obligația de a plăti contribuția la sănătate
Șomerii, părinții în concediu de creștere a copilului și beneficiarii de venit minim de incluziune trebuie să achite contribuția la sistemul de sănătate, ceea ce limitează și mai mult resursele pentru alimente, energie și alte necesități. Expertul autor al cercetării respinge această măsură și consideră că justificarea sa „pare cel puțin ilogică și perversă”.
„Una dintre măsurile de austeritate cu consecințe negative mediate și pe termen lung a fost eliminarea categoriei de coasigurat în sistemul public de sănătate și introducerea obligației de plată a contribuției la asigurările de sănătate (CASS) pentru categorii vulnerabile anterior exceptate, precum șomerii indemnizați, părinții în concediu de creștere a copilului mic/de acomodare și beneficiarii de venit minim garantat. Motivarea oficială, legată de principiul echității și necesitatea contribuției tuturor în fața crizei financiare, este criticată de specialiști ca fiind cel puțin lipsită de logică și chiar perversă.”, afirmă autorul studiului.
Propuneri pentru sprijinirea familiilor în dificultate
Studiul realizat de Cristina Raț identifică câteva măsuri care ar putea diminua efectele negative ale austerității asupra celor mai vulnerabili:
- indexarea salariului minim și a alocațiilor pentru copii în funcție de inflație pentru a menține puterea de cumpărare;
- reintroducerea statutului de coasigurat;
- reducerea contribuțiilor la sănătate pentru familiile vulnerabile;
- ajustarea sprijinului social și a venitului minim de incluziune pentru a reflecta necesitățile reale ale familiilor;
- asigurarea burselor și suportului pentru copiii aflați în cea mai mare nevoie.
Chiar dacă scopul principal al politicilor de austeritate pare a fi creșterea veniturilor la buget și controlul inflației, măsurile impuse de guvernul Bolojan transformă sărăcia temporară în sărăcie persistentă, afectând în mod special familiile cu resurse reduse care, până nu demult, reușeau să se descurce, dar acum sunt condamnate să intre sub pragul de sărăcie.
Recomandări ale autorului:
- Taxele pe proprietăți urmează să fie majorate începând cu 2027, fiind propusă impozitarea terenurilor și clădirilor la valoarea de piață.
- Analiza situației economice a României la sfârșitul anului, incluzând evoluția inflației, costurile ridicate și dificultățile de trai.
