Guvernul Bolojan mândru susține că România a înregistrat un deficit bugetar de 7,7%, comparativ cu ținta oficială de 8,4%. Astfel, deficitul prognozat pentru 2025 va fi cu 0,7 puncte procentuale mai mic față de anul anterior, fiind un semnal pozitiv pentru piețe și investitori. În execuția bugetară din decembrie 2025, consultată de Gândul, a fost observat un aport neașteptat de venituri de 10 miliarde de lei – aproximativ 2 miliarde de euro – provenind din fonduri PNRR atrase din granturi. În realitate, România nu a primit fonduri din PNRR în acea lună, ci a înregistrat o scădere cu 7 miliarde de euro a alocărilor PNRR în 2025. Care este explicația acestei discrepanțe?
O parte din cei 7 miliarde de euro împrumutați prin PNRR – ulterior pierduți de România – ar fi trebuit să apară în cheltuielile statului. Atunci când fondurile trec de la PNRR la programele de coeziune și granturi, în evidența bugetară acestea apar atât ca venituri, cât și ca cheltuieli, astfel încât efectul net asupra deficitului este, în mod natural, neutru.
Astfel, Guvernul Bolojan, paradoxal, prin pierderea fondurilor din PNRR, a realizat o reducere contabilă a deficitului bugetar pentru 2025, de 10 miliarde de lei, echivalentul aproximativ a 0,5% din PIB.
Mai exact: la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, încasările ajung la 12,99 miliarde de lei.
Execuția bugetului României în intervalul ianuarie-noiembrie 2025
La aceeași categorie, în perioada ianuarie-decembrie 2025, înregistrările indică încasări de 22,93 miliarde de lei.
Execuția bugetului României în intervalul ianuarie-decembrie 2025
Se ridică totodată o întrebare: Când Guvernul Bolojan a realizat rectificarea bugetară, a majorat plafonul de deficit și a menținut ținta de 8,4% din PIB, a avut conștientizarea că sumele pierdute din PNRR vor induce, în mod artificial, o reducere a deficitului pentru 2025?
Cronologia „manipulării bugetare”
Data de 23 iunie 2025 marchează începutul campaniei alarmiste despre „dezastrul economic” al României, odată cu preluarea mandatului de premier de către Bolojan: se vorbește despre incapacitate de plată, deficit bugetar excesiv, criză economică. Soluția? Reduceri masive de personal, scăderi de salarii și majorări de taxe.
Guvernul Bolojan a majorat, la prima rectificare bugetară, ținta de deficit de la 7% la 8,4%, continuând cu măsuri dure de austeritate pentru pensionari, cetățeni cu venituri reduse și persoane cu handicap.
Aceeași țintă de 8,4% a fost menținută și la a doua rectificare de la sfârșitul lui noiembrie.
Mai mult, guvernul a păstrat ținta pentru investițiile publice la nivelul de 149 miliarde de lei, deși execuția reală a fost de 137 miliarde de lei, cu 12 miliarde de lei mai puțin.
Se știa că deficitul poate fi redus dacă fondurile pierdute din PNRR sunt transferate la granturi din fonduri de coeziune?
La 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța finalizarea negocierilor privind PNRR și stabilirea că cel puțin 7 miliarde de euro vor fi transferați de la componenta de împrumuturi către cea de granturi, înregistrate atât ca cheltuieli, cât și ca venituri în buget.
Sumele mai mari au fost trecute de la împrumuturile PNRR la granturi și fonduri de coeziune, în scopul creșterii veniturilor bugetare și diminuării deficitului.
Din acel moment, s-a clarificat că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate ca venituri, fiind neutralitatea bugetară a fondurilor europene pentru granturi și nerambursabile, pe când sumele din împrumuturi sunt înregistrate doar ca cheltuieli, fiind o datorie de restituit.
La 3 septembrie, ministrul Pîslaru anunța aprobarea transferului de fonduri și proiecte de la împrumuturile PNRR către granturi și fonduri europene de coeziune.
Prima rectificare bugetară are loc la 1 octombrie, iar plafonul de deficit este majorat la 8,4%, în condițiile în care, pe hârtie, deficitul bugetar ar urma să scadă semnificativ odată cu trecerea sumelor cheltuite și înregistrate ca venituri din fonduri europene, fie ele și de împrumut.
„Surpriza” deficitului de 7,7% din PIB
„Surpriza” a fost anunțată în ultimele zile, când Bolojan s-a laudat că deficitul pentru 2025 a fost adus la 7,7% din PIB, față de 8,4% cât s-a estimat inițial.
Dacă la această reducere se adaugă aproximativ 0,5% din PIB, ajungem la 8,2%, aproape de nivelul deficitului din 2024, care a fost de 8,65% din PIB.
Este inevitabil să apară întrebări legate de cheltuielile și creșterile de venituri generate de majorările fiscale, înghețarea salariilor și pensiilor, măsuri de austeritate pentru populație, care, conform datelor consultate, nu au avut efecte semnificative.
Din contră, execuția indică faptul că economiile guvernului s-au consolidat mai degrabă pe investiții din bugetul de stat și cheltuieli de capital.
„Eroare” în execuția bugetară pe bandă
Analiza acestor informații sugerează că, dacă transferurile din fonduri europene către venituri ar fi fost considerate, deficitul final pentru 2025 ar fi fost apropiat de 7,7%, dacă nu ar fi fost „omis” acest aspect în calcul.
De asemenea, rămâne o întrebare: cât de mult au crescut dobânzile pentru creditele recente, din cauza unui deficit de 8,4%? În eventualitatea unui deficit de 7,7%, dobânzile plătite ar fi fost, probabil, mai mici, datorită unui risc de credit mai scăzut.
Imaginea „eroului sacrificiu” a lui Bolojan a costat România
De la început, Bolojan s-a prezentat ca „eroul de sacrificiu”, „salvatorul” care își asumă riscul de a risca popularitatea electorală pentru a salva țara de un „dezastru economic” imaginar.
În fapt, cifrele indică o manevră contabilă, combinată cu un discurs alarmist despre starea economiei.
FOTO: Mediafax/Envato
Concluzia autorului:
- Bolojan intenționează să aprobe bugetul pentru 2026 chiar și fără decizia Curții Constituționale privind pensiile magistraților: „Bugetul trebuie adoptat în condițiile legale”
- Ex-ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, critică „manevra” deficitului: „Nu pot crede că aveți o lipsă de înțelegere bugetară”
- Ilie Bolojan amână decizia privind reforma administrației locale și centrale până în februarie
