ONG-urile Funky Citizens și Declic au transmis, în cadrul unei întâlniri a Grupului pentru Monitorizarea Democrației, Statului de Drept și Drepturilor Fundamentale din Parlamentul European, un angajament pentru supravegherea riguroasă și continuă a evoluției statului de drept și a autonomiei justiției din România în Europa.
Inițiativa este adresată vicepreședintelui Parlamentului European, Sophie Wilmès, și are la bază acuzații privind „capturarea” sistemului judiciar românesc prin mecanisme administrative și decizii netransparente.
În mod concret, Funky Citizens și Declic solicită ca organismele europene să exercite presiuni directe asupra autorităților române pentru modificarea „Legilor Justiției”, fiind susținute de o petiție semnată de peste 210.000 de cetățeni.
Semnatarii acestei inițiative sunt Elena Calistru, reprezentantă Funky Citizens, și Elena Brădrățan, reprezentantă Declic, două organizații civice apropiate de cercurile de influență ale premierului Ilie Bolojan și ale președintelui Nicușor Dan.
De asemenea, ambele organizații, fără expertiză juridică specializată, participă și la Comitetul pentru analiza și reevaluarea legislației din domeniul justiției, înființat de premierul Bolojan.
În petiția adresată oficialilor Parlamentului European, cele două ONG-uri solicită:
- monitorizare europeană continuă a reformei justiției;
- garanții legale pentru repartizarea aleatorie a dosarelor;
- limitarea controlului administrativ asupra conducerii instanțelor;
- numiri în funcții de conducere prin concursuri transparente;
- eliminarea mecanismului actual de anchetare a magistraților, revenind la anchete realizate de DNA și DIICOT;
- clarificarea regimului de prescriere pentru evitarea închiderii dosarelor de corupție de înalt nivel;
- protecție pentru judecători și jurnaliști ce semnalează disfuncții în sistem;
- creșterea transparenței prin publicarea hotărârilor și acces electronic unitar la dosare;
În document, Funky Citizens și Declic solicită ca procesul de reformare a justiției să fie supravegheat la nivel european, pentru a preveni tergiversarea sau modificările pas-cu-pas ale legislației.
Recomandările sunt asociate indirect cu ideea reintroducerii unui mecanism de tip MCV, deși acesta a fost oficial închis în 2022 de către Comisia Europeană.
MCV-ul a fost un program de monitorizare instituit de Uniunea Europeană din 2007, la aderarea României și Bulgariei, având ca scop evaluarea progreselor în reformarea justiției și combaterea corupției. După 15 ani, România a închis oficial acest mecanism.
De ce NU este justificată reintroducerea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)
– MCV nu mai are fundament juridic sau instituțional. A fost un mecanism de tranziție, creat pentru perioada imediat post-aderare (2007)
Reinstalarea acestuia, după ce a fost închis în 2022 în urma evaluărilor Comisiei Europene, ar însemna reactivarea unui instrument ineficient, fără o bază juridică clară în prezent.
De altfel, UE utilizează, în prezent, Rule of Law Framework pentru monitorizarea statului de drept în statele membre, nu mecanisme speciale pentru „țările problemă”. În plus, raportul anual privind Statul de Drept 2025 menționează „progrese semnificative în justiție și în zona anticorupție, mai ales în implementarea recomandărilor privind legislația judiciară, independența sistemului și eficiența acestuia”.
Comisia a constatat că, comparativ cu alte state membre, România se află sub media UE în domeniul statului de drept, însă nu evidențează deviații iliberale care să justifice tratamente speciale. Astfel, reintroducerea unor mecanisme speciale sau supraveghere tutelară ar fi disproporționată și contravine principiilor de uniformitate ale Uniunii.
– Reînvierea MCV ar plasa România într-o poziție de inferioritate în cadrul UE
Revenirea la mecanismul MCV ar crea un precedent de discriminare politică, tratând diferit România față de celelalte state membre, ceea ce contravine valorilor și principiilor europene, care favorizează egalitatea și tratamentul non-discriminatoriu.
– MCV nu a prevenit „capturarea” sistemului judiciar
Chiar și în timpul activității MCV, s-au manifestat situații precum blocarea dosarelor, prescripțiile și concentrarea puterii administrative, toate acestea fiind tolerate ani de-a rândul, demonstrând ineficiența mecanismului.
– Risc de înlocuire a responsabilității naționale cu monitorizare externă excesivă
O eventuală readoptare a MCV ar putea duce la delegarea excesivă a răspunderii, cu riscul ca actorii internați să amâne deciziile importante în așteptarea evaluării din partea Bruxelles-ului.
– Monitorizarea strictă poate fi folosită politic pentru manipulare
Guvernele pot invoca „exigențele Bruxelles-ului” pentru justificarea măsurilor arbitrare, sau se pot plânge de tratament injust, amplificând polarizarea și evitând reformele reale.
– Dependenta excesivă de arbitrajul extern
Un stat aflat sub supraveghere continuă poate neglija dezvoltarea mecanismelor interne de control, devenind dependent de intervenția externă, iar la încetarea monitorizării, sistemul riscă să revină la vechile practici.
O supraveghere activă din partea Bruxelles-ului poate duce la înlocuirea responsabilității interne cu conformitatea formală, deturnând procesul de reformare a justiției.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Grupul condus de Bolojan pentru Justiție solicită planuri, proiecte și audituri, precum și revenirea autorității de anchetare a magistraților la DNA și DIICOT
- Organizațiile civice cred că justiția a fost capturată și că, după proteste, Declic și Funky Citizens sunt implicate în reforma legilor justiției la solicitarea autorităților locale
