Investitorii internaționali nu pot accesa liber piața românească, iar ieșirea din România este supusă unor condiții stricte. Astfel, legea se aplică și în cazul tranzacției convenite, conform comunicărilor oficiale, între compania americană Carlyle, care a decis achiziția activelor grupului rus Lukoil la nivel mondial, inclusiv în România.
Finalizarea acordului dintre cei doi operatori nu poate fi realizată fără obținerea avizelor obligatorii prevăzute de legislația statelor pe teritoriul cărora grupul rus deține active. Procedural, această tranzacție reprezintă un caz special în analiza autorităților române.
Pentru România, sunt necesare cel puțin două avize esențiale: cel al Comisiei pentru Analiza Investițiilor Străine Directe (CAISD), care poate implica și implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), precum și avizul Consiliului Concurenței. Acesta verifică dacă tranzacția va afecta mediul concurențial, având în vedere că grupul deține deja active în România. În plus, Consiliul Concurenței asigură și secretariatul CAISD, conform legislației în vigoare.
„Este posibil ca tranzacția să cadă în jurisdicția Comisiei Europene”
Mihai Jurca și Bogdan Chirițoiu au confirmat pentru Mediafax că, deocamdată, entitățile pe care le conduc nu au primit notificări oficiale din partea potențialului cumpărător. Aceștia au menționat pașii procedurali pentru obținerea avizului, favorabil sau negativ, pentru tranzacție.
Din punct de vedere concurențial, dacă impactul asupra pieței depășește nivelul național, analiza poate fi preluată de către Comisia Europeană, a menționat președintele Consiliului Concurenței, aflat la Bruxelles.
„Până în prezent, Consiliul Concurenței nu a fost notificat oficial despre o tranzacție implicând Lukoil și Carlyle. Având în vedere cifrele mari de afaceri ale companiilor, este posibil ca tranzacția să fie de competența autorităților europene. Vom coopera cu agențiile comunitare în procesul de evaluare a impactului asupra pieței din România”, a declarat Bogdan Chirițoiu.
Durata estimată a procesului de autorizare
Nici Cancelaria Prim-Ministrului nu a primit încă o notificare formală din partea Carlyle privind achiziția activelor Lukoil din România, a confirmat și Mihai Jurca.
„Nu am primit încă o astfel de solicitare. Ca și în alte jurisdicții, și la noi, compania va depune o notificare către CAISD, similar cu situația din alte țări unde activează Lukoil. În cazul nostru, avizul este emis de CAISD – CSAT, în funcție de natura tranzacției și de procedura legală privind implicarea CSAT, dacă există avize condiționate sau refuzuri”, a explicat Mihai Jurca.
Astfel, în cazul tranzacției prin care grupul maghiar MVM intenționa să preia furnizarea de energie de la E.ON Energie România, CAISD a emis un aviz negativ, care a fost transmis și către CSAT.
„În momentul în care vom primi solicitarea, vom începe analiza. Până acum, nu am avut vreo notificare oficială, am urmărit informațiile din mass-media internațională”, a adăugat Mihai Jurca.
Conform legislației, în analiza CAISD intră investițiile notificate ce depășesc 2 milioane de euro, iar decizia finală revine autorităților române pentru activele de pe teritoriul național, chiar dacă tranzacția se desfășoară la nivel global, a confirmat Mihai Jurca pentru Mediafax.
„Sancțiunile impuse de către Uniunea Europeană sau alte organisme pot influența deciziile, însă sancțiunile de sancțiuni impuse de SUA, precum și notificările pentru activitățile companiei Carlyle, sunt gestionate individual pentru fiecare jurisdicție”, a explicat Mihai Jurca.
Durata procesului de autorizare variază în funcție de specificul solicitărilor, iar schimbările legislative recente vin în sprijinul accelerării acestui proces, a explicat șeful Cancelariei Prim-Ministrului.
„Durata depinde de natura solicitării — dacă este vorba de simple transferuri de proprietate sau necesită investiții suplimentare. Documentele depuse și complexitatea procesului influențează perioada. Dacă solicitarea este doar de schimbare a proprietarului, timpul de aprobare poate fi redus semnificativ”, a afirmat Mihai Jurca.
Pentru estimare, oficialul a menționat un termen maxim de două luni, în condiții ideale.
„Recent, am introdus modificări legislative pentru a scurta timpii de aprobare a tranzacțiilor. În cazul solicitărilor simple și documentației complete, procesul poate dura cel mult două luni”, a adăugat Mihai Jurca.
Un aspect important în procesul de analiză este și expirarea, în octombrie, a licenței de export pentru proiectul Trident din Marea Neagră, în care Lukoil deține 78% din acțiuni, restul fiind deținute de compania românească Romgaz.
„Da, acest aspect este relevant. Totodată, depinde de solicitarea companiei, iar în cazul unei achiziții, procesul poate dura mai mult. Există un act normativ aprobat anul trecut care prevede posibilitatea preluării licenței de către Romgaz”, a concluzionat Mihai Jurca.
Este vorba despre Ordonanța de Urgență nr. 67/2025, care modifică Legea petrolului nr. 230/2004 și clarifică modul de aplicare a sancțiunilor internaționale în sectorul energetic, precum și reguli pentru denunțarea unilaterală a acordurilor petroliere, pentru protejarea intereselor naționale.
„Este vorba despre modul de aplicare a sancțiunilor internaționale în sectorul exploatărilor și explorărilor de resurse petroliere, precum și despre clarificări juridice pentru denunțarea unilaterală a acordurilor petroliere, pentru a proteja interesele naționale”, a menționat premierul la ședința de guvern.
Este de menționat că grupul american Carlyle deține în România compania Black Sea Oil&Gas (BSOG), care extrage gaze offshore în Marea Neagră, la Midia, într-un perimetru mai puțin adânc decât proiectul Neptun Deep, operat de OMV Petrom, în parteneriat cu Romgaz.
La sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de vinde activele internaționale, invocând măsuri restrictive de sancțiuni impuse de anumite state, cu câteva zile înainte ca SUA să includă Lukoil și Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea activelor a fost, de atunci, cea mai semnificativă măsură luată de o companie rusă în contextul sancțiunilor occidentale, conform agenției Reuters.
Lukoil se află printre cele mai extinse companii ruse în străinătate, operând în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România reprezintă una dintre cele mai importante piețe europene ale grupului.
În România, subsidiara Lukoil International GmbH controlează integral compania Lukoil Lubricants East Europe SRL, specializată în producția și distribuția de lubrifianți pentru vehicule și industrie.
Fabrica de la Ploiești are o capacitate anuală de 40.000 de tone și produce peste 300 de tipuri de lubrifianți, conform termene.ro. În 2024, compania a raportat un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane de lei, datorii de peste 75 de milioane și un număr de 73 de angajați.
Celelalte active majore ale Lukoil în România, precum rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, o companie de trading de gaze și Sustainable Energy Supply North SRL, sunt administrate prin divizia de trading Litasco, înregistrată în Elveția. Aproximativ 78% din drepturi asupra concesiunii offshore Trident, din Marea Neagră, în parteneriat cu Romgaz, sunt deținute prin subsidiara olandeză Lukoil Overseas Atash BV.
LUKOIL ROMANIA SRL, fondată în 1998, are ca obiect principal vânzarea cu amănuntul a carburanților, și a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 milioane de lei, și un număr de angajați de 2023. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
PETROTEL LUKOIL SA, operatorul rafinăriei Petrotel Ploiești, a încheiat în 2023 ultimul bilanț, cu o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei, un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Un administrator este de naționalitate bulgară.
Sustainable Energy Supply North SRL a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 118,5 milioane de lei, fără profit, și are 6 angajați.
