Oamenii de știință investighează misterul ciupercilor halucinate cu omuleți liliputani

Darius Cojocaru
7 Citit minim
Oamenii de știință încearcă să descifreze misterul ciupercilor care provoacă halucinații cu omuleți liliputani

Pacienții raportează un simptom neașteptat: percepții vizuale cu figuri mici, asemănătoare cu spiriduși, care se deplasează sub ferestre, urcă pe pereți și se agățată de mobilier. Spitalul tratează anual sute de cazuri de acest tip, conform relatărilor BBC.

Toți pacienții au o trăsătură comună: consumul de Lanmaoa asiatica, o ciupercă care formează o simbioză benefică cu pini din pădurile din regiune și este apreciată ca aliment datorită gustului său umami.

În Yunnan, L. asiatica este comercializată în piețe, inclusă în meniurile restaurantelor și consumată în gospodării în sezonul ciupercilor, între iunie și august. Este esențial ca aceasta să fie preparată corect; în caz contrar, pot apărea halucinații.

„La un restaurant specializat în fondue de ciuperci, chelnerul a pus un cronometru de 15 minute și ne-a avertizat: «Nu le consumați până sună alarma, altfel puteți avea viziuni cu oameni miniaturali»”, povestește Colin Domnauer, cercetător la Universitatea din Utah și la Muzeul de Științe Naturale din Utah, specializat în studiul L. asiatica. „Se pare că este o cunoștință foarte răspândită în cultura locală”, adaugă el.

În afara regiunii Yunnan și a altor zone, ciuperca rămâne în mare parte un mister.

„Există numeroase relatații despre această ciupercă cu proprietăți psihedelice și mulți au încercat să o găsească, însă nimeni nu a reușit să identifice specia”, afirmă Giuliana Furci, micolog și fondatoare a Fundației Fungi, organizație non-profit dedicată documentării și conservării ciupercilor.

Domnauer a dedicat decenii pentru a descifra misterele acestei ciuperci și a identifica compusul necunoscut ce provoacă halucinațiile.

Prima dată a aflat despre L. asiatica în timpul studenției, de la profesorul său de micologie.

„Mi s-a părut atât de surprinzător faptul că o ciupercă poate induce viziuni de basm, relatate în diverse culturi și epoci”, spune Domnauer. „Curiozitatea m-a determinat să investighez mai profund”.

Literatura de specialitate oferă câteva indicii. Într-un articol din 1991, doi cercetători de la Academia Chineză de Științe au descris cazuri în care persoane din Yunnan, după consumul unei anumite ciuperci, au trăit „halucinații liliputane”, termen medical pentru percepția unor figuri mici, umane sau fantastice.

Termenul derivă de la locuitorii insula fictivă Lilliput din romanul „Călătoriile lui Gulliver”.

Pacienții vedeau aceste ființe „mărșăluind peste tot”, în general mai mult de zece ființe mici în scenele vizionate. „Le vedeau pe haine când se îmbrăcau și în farfurii când consumau alimente”, relata cercetătorii. Întâlnirile vizuale „erau chiar mai intense cu ochii închiși”.

În anii 1960, Gordon Wasson și Roger Heim, cercetători care au popularizat ciupercile cu psilocibină în Occident, au observat fenomene similare în Papua Noua Guinee.

Ei investigau o ciupercă despre care un grup de misionari afirmase cu trei decenii înainte că induce „nebunie” în rândul localnicilor, fenomen denumit ulterior „nebunia ciupercilor”.

Fără cunoștințe exacte, specimenele colectate au fost trimise chimistului elvețian Albert Hofmann, descoperitorul LSD-ului, pentru analiză. Însă Hofmann nu a identificat vreo moleculă relevantă. Echipa a considerat că aceste povești reflectă explicații culturale, fără bază farmacologică, și nu au continuat cercetările.

Abia în 2015, cercetătorii au identificat și denumit oficial L. asiatica, fără a specifica proprietățile sale psihoactive.

Un parcurs al descoperirilor

Primul obiectiv al lui Domnauer a fost să confirme identitatea speciei. În 2023, a vizitat piețele din Yunnan în sezonul de vârf al ciupercilor și a întrebat vânzătorii despre ciupercile care „creează percepția de oameni miniaturali”. A procurat ciupercile indicate și le-a analizat în laborator pentru secvențiere genetică. Analizele au confirmat faptul că este vorba despre L. asiatica.

Un studiu în pregătire indică faptul că extractele chimice ale acestor ciuperci au produs modificări comportamentale la șoareci, similare cu cele observate la oameni: hiperactivitate urmată de un profund stoarcere a energiei, în timpul căreia se mișcau foarte puțin.

Domnauer a explorat și Filipine, unde auzise despre o ciupercă cu efecte similare celor din China și Papua Noua Guinee. Specimenele colectate prezentau un aspect ușor diferit – mai mici și roz pal – dar analizele genetice au confirmat că proveneau din aceeași specie.

În decembrie 2025, mentorul lui Domnauer a călătorit în Papua Noua Guinee pentru a verifica aceste rapoarte, dar nu a reușit să găsească ciupercile menționate, menținând astfel misterul necercetat.

„Posibil ca să fie aceeași specie, ceea ce ar fi surprinzător, deoarece Papua Noua Guinee și China, precum și Filipine, nu împărtășesc de obicei specii“, afirmă Domnauer. „Sau să fie o specie diferită, ceea ce ar fi chiar mai fascinant din evoluție”.

Aceasta ar indica că efectul liliputan ar fi evoluat independent în mai multe specii, în zone geografice diferite.

Reacții de durată neobișnuită

Există antecedente naturale ale acestui fenomen. Cercetători din laboratorul lui Domnauer au descoperit recent că psilocibina, molecula halucinogenă prezentă în ciupercile cu efecte psihedelice, a evoluat independent în două grupuri de ciuperci aflate la mare distanță evolutivă. Însă, în cazul L. asiatica, nu psilocibina este responsabilă pentru efectele liliputane, explică Domnauer.

Echipa sa continuă căutarea compusului chimic responsabil pentru halucinațiile induse de L. asiatica. Testele recente indică faptul că acesta nu are legătură cu alte substanțe psihedelice cunoscute.

Efectele produse sunt deosebit de prelungite, între 12 și 24 de ore, uneori fiind necesară o spitalizare de până la o săptămână. Datorită duratei extreme și riscului unor efecte secundare precum delirul și amețeala, cercetătorii nu au trecut la testarea ciupercilor crude.

Aceasta explicație susține faptul că, în China, Filipine și Papua Noua Guinee, consumul deliberat al L. asiatica pentru efectele sale psihedelice nu face parte din tradiție, potrivit descoperirilor lui Domnauer.

„CIuperca era consumată aproape întotdeauna ca aliment”, afirmă Domnauer, iar halucinațiile erau un efect secundar neașteptat.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns