„Este rezonabil să anticipăm în 2026 un deficit bugetar de cel mult 6% din PIB. În 2025, deja am înregistrat o performanță peste ținte. Pentru mine, cel puțin, nu a fost o surpriză. Au fost deja aprobate și validate de Parlament și de Curtea Constituțională anumite măsuri, care în general ar trebui să fie suficiente pentru a atinge obiectivul de 6% din PIB. Poate chiar vom înregistra un deficit ușor sub această valoare. Cu toate acestea, depinde și de bugetul pentru anul 2026. Sper ca acesta să fie absent de surprize majore, însă nu se poate anticipa niciodată, deoarece această situație influențează și credibilitatea României și costurile de împrumut”, a menționat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc.
Referitor la anul 2027, analistul a afirmat că perspectiva devine mai incertă dacă nu sunt deja stabilite măsuri concrete, scrie Agerpres.
„Anul 2027 prezintă o situație mai complicată, deoarece nu există încă măsuri concrete pentru anul viitor. Sunt anumite încercări, însă nimic sigur. Sunt optimist, însă nu pot spune dacă această atitudine este realistă. Proiecția pentru deficitul bugetar în 2027 prevede o valoare sub 5%, atât în privința veniturilor, cât și a cheltuielilor. Pe partea de venituri, principalul obiectiv este creșterea nivelului de colectare. România nu a reușit să înregistreze progrese în acest sens în ultimii aproximativ 20 de ani. Cu toate acestea, cred că vom observa anumite îmbunătățiri în anul următor, deoarece Guvernul actual pare să depună eforturi mai mari în această direcție. În plus, dezechilibrele sau decalajele între nivelul de impozitare și încasările efective au crescut în ultima perioadă. Există eforturi pentru corectarea acestor diferențe în privința veniturilor”, a adăugat analistul.
El consideră că în.controlul cheltuielilor va continua și în anul următor.
„După doi ani în care salariile și pensiile au fost menținute congelate, în 2025 și 2026, nu cred că este realist să se păstreze această politică în 2027 – însă, creșterile vor fi sub nivelul PIB-ului nominal, ceea ce asigură menținerea controlului asupra cheltuielilor. În cadrul acestei ajustări, în special în 2025, când deficitul a fost sub așteptări, s-au remarcat doi factori principali. Primul a fost controlul strict al cheltuielilor, iar acest lucru va continua probabil și în viitor. Al doilea factor este TVA-ul. Există voci împotriva creșterii TVA, însă, din analiza veniturilor, nu există alte explicații pentru performanța peste așteptări”, a explicat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc.
Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 2026 a CFA Forecast Dinner, un eveniment care marchează două decenii de prezență în România și 25 de ani de activitate ai Asociației CFA România, afiliată CFA Institute, cu tema „Direcția strategică a României pentru următorii 10 ani”.
De asemenea, în cadrul evenimentului a avut loc o sesiune de evaluare macroeconomică, în cadrul căreia participanții au prezentat estimări esențiale despre evoluția principalilor indicatori economici ai țării. Astfel, 46% dintre participanți estimează o creștere economică între 1% și 1,5% în 2026. În ceea ce privește rata inflației, 38% prognozează o valoare cuprinsă între 5% și 6% pentru anul viitor.
