În România, digitalizarea nu este încetinită de lipsa soluțiilor tehnice, ci de întârzierea în adoptarea deciziilor
După mai mult de un deceniu de dezbateri, România a pus în aplicare, în 2024, Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a marcajului temporal și furnizarea serviciilor de încredere bazate pe acestea. A fost un pas semnificativ, însă incomplet. Începând cu iulie 2024, implementarea efectivă a legii a depins de publicarea normelor de aplicare – norme care au fost publicate abia acum, la începutul anului 2026, după aproape un an și jumătate de discuții, negocieri și tergiversări mai mult sau mai puțin justificate. În această perioadă, semnătura electronică a rămas într-un climat de incertitudine juridică, mai ales în relația cu autoritățile publice.
Pentru sectorul IT și pentru mediul privat în general, semnătura electronică nu reprezintă o noutate sau o inovație spectaculoasă. Este un instrument utilizat de mulți ani, o componentă esențială a proceselor digitale moderne. De aceea, scopul principal al acestor demersuri legislative nu a fost niciodată despre tehnologie sau progres tehnologic, ci despre normalizare: crearea unui cadru legal care să permită extinderea beneficiilor către întreaga economie. De asemenea, este un pas important în digitalizarea serviciilor publice, facilitând interfața cu cetățenii și companiile, precum și transportul documentelor între instituții.
Pentru Asociația Națională a Industriei Software și Servicii – ANIS, acest subiect reprezintă unul dintre cele mai vechi și mai persistente, având o durată de amânare considerabilă. Industria IT a susținut constant, timp de peste un deceniu, necesitatea unei legislații clare și coerente privind semnătura electronică. Am participat la consultări, am formulat propuneri și am clarificat aspecte tehnice, explicând deseori importanța acestui subiect nu doar pentru furnizorii de tehnologii, ci și pentru funcționarea sănătoasă a economiei digitale.
Digitalizarea vizibilă și eficientă
Normele de aplicare ale Legii 214/2024 transformă un instrument deja familiar într-un mecanism cu adevărat util pentru sectoare cheie ale economiei. În domeniul bancar, de exemplu, semnătura electronică facilitează deschiderea de conturi, semnarea contractelor sau a documentației legate de produsele financiare fără prezență fizică, în condiții de siguranță și conform legislației. În domeniul asigurărilor, digitalizarea proceselor de ofertare, emitere și administrare a polițelor devine mai rapidă și mai eficientă atunci când documentele pot fi semnate electronic, evitând întârzierile și costurile administrative inutile.
În industrii precum utilități, telecomunicații, sănătate sau alte platforme digitale, semnătura electronică permite o interacțiune rapidă, clară și trasabilă între cetățeni și furnizorii publici sau privați, eliminând deplasările și documentele fizice. Pentru utilizatori, rezultatul este economisirea timpului și accesul facil la servicii; pentru companii, procese mai eficiente și o experiență superioară pentru clienți.
Un element de bază în acest ecosistem este Cartea Electronică de Identitate (CEI), ce include o semnătură electronică avansată. Aceasta simplifyță utilizarea pentru cetățeni, care pot folosi CEI nu doar ca document de identificare, ci și ca instrument de semnare electronică în colaborarea cu autoritățile și furnizorii de servicii. Întregul proces de integrare a semnăturii electronice în CEI creează premise pentru o adoptare largă și intuitivă, reducând barierele și consolidând încrederea în soluțiile digitale.
În esență, cadrul legislativ pentru semnăturile electronice stabilește contextul pentru adoptarea extinsă și unitară a soluțiilor digitale și oferă clarificări privind valoarea juridică a fiecărui tip de semnătură – simplă, avansată și calificată. Acest cadru stimulează investițiile în digitalizare atât în sectorul privat, cât și în administrația publică.
Privit în ansamblu, această legislație reprezintă o fundație solidă în procesul de transformare digitală a României. Următorul pas firesc este integrarea coerentă a inițiativelor europene, precum portofelul digital european (EU Digital Identity Wallet), care va permite utilizarea identității digitale și a semnăturii electronice într-un sistem interoperabil la nivel european. Având în vedere termenele europene ambițioase – finalizarea unui portofel digital național până la sfârșitul anului 2026 – este esențial ca România să dispună, într-un timp scurt, de un cadru legislativ clar, operațional și previzibil.
De asemenea, adoptarea acestui instrument depinde de existența unei piețe deschise și competitive, care să stimuleze inovația și participarea unui număr cât mai mare de furnizori. În acest context, este benefic faptul că autoritățile par să acorde o prioritate strategică digitalizării, creând premise pentru o aliniere reală la agenda digitală europeană.
Technologia există. Economia nu mai are răbdare. Statul trebuie să țină pasul
Pentru ANIS și pentru industria IT, mesajul este clar: tehnologia este matură, utilizată și disponibilă. Diferența o face cadrul legislativ care să permită extinderea acesteia către toate industriile și către cetățeni. După ani de amânări, avem oportunitatea de a trata semnătura electronică nu ca pe o inițiativă specială, ci ca pe un element fundamental al economiei digitale. Finalizarea cadrului legal pentru utilizarea semnăturii electronice marchează începutul unei etape în care digitalizarea poate fi implementată coerent, predictibil și cu impact real.
Privind spre perspective, dorim ca asemenea întârzieri să devină excepții, iar reglementările normale să fie adoptate și aplicate fără amânări indelungate. Este nevoie de o guvernanță digitală clar fundamentată, cu decizii asumate și un ritm care să țină pasul cu realitatea economică și tehnologică. Numai astfel, digitalizarea poate deveni un motor pentru transformarea fundamentală a modului în care economia, administrația și cetățenii interacționează în România.
Autor: Corina Vasile, director executiv ANIS
Despre ANIS
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) este organizația reprezentativă a sectorului IT din România. Cu peste 150 de membri, ANIS promovează digitalizarea și reprezintă interesele industriei de tehnologie de 25 de ani, fiind un partener de dialog credibil în elaborarea politicilor publice pentru valorificarea tehnologiilor în dezvoltarea socio-economică.
