România se pregătește să introducă măsuri ferme împotriva dezinformării și propagării informațiilor false pe internet. Un proiect de ordonanță de urgență, propus guvernului, va permite autorităților să blocheze accesul la site-uri și conținut considerat ilegal, fals sau instigator la ură. Scopul principal al noii legi este de a preveni influențele externe în procesul electoral, având în vedere alegerile prezidențiale viitoare.
Conform informațiilor publicate, ordonanța ar putea fi adoptată în următoarele două săptămâni și va conferi Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), împreună cu alte instituții relevante, abilitatea de a solicita furnizorilor de internet blocarea accesului la conținut suspect.
Instituții abilitate să dispună închiderea site-urilor
Aplicarea noii legi nu se va limita doar la ANCOM, ci și la alte instituții cu atribuții în securitatea națională și protecția proceselor democratice. Printre acestea se numără:
• Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)
• Birourile Electorale
• Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)
• Directoratul Național de Securitate Cibernetică
• Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
• Ministerul Afacerilor Externe
• Inspectoratul General al Poliției Române
• Ministerul Apărării Naționale
• Serviciul Român de Informații (SRI)
• Serviciul de Informații Externe (SIE)
• Parchetul General
Aceste instituții vor avea competența de a solicita eliminarea conținutului considerat dăunător. Dacă platformele online, site-urile sau rețelele de comunicații refuză să elimine conținutul vizat, ANCOM poate dispune blocarea accesului la aceste resurse.
Ce definește „conținutul ilegal”
Definiția conținutului ilegal este foarte cuprinzătoare și include diverse activități, de la incitarea la ură până la manipulare electorală. Proiectul de ordonanță prevede că pot fi blocate platformele și conținutul online care conțin:
• Incitare la ură sau violență
• Discursuri discriminatorii
• Manipulare prin știri false sau deepfake-uri
• Influențarea alegerilor prin campanii coordonate online
• Conținut generat de agenți externi pentru a submina siguranța națională
• Publicitate politică ilegală
• Colectare frauduloasă de date personale sau distribuirea de programe malware
Este important de menționat că legea nu se limitează doar la perioadele electorale, ci poate fi aplicată în orice moment când o instituție consideră că anumit conținut amenință democrația sau siguranța națională.
Ce se întâmplă cu site-urile care refuză să elimine conținutul?
Dacă o platformă online sau un site de știri refuză să elimine conținutul considerat ilegal, ANCOM poate dispune blocarea acestuia în România.
Furnizorii de internet care nu respectă aceste ordine se expun la amenzi substanțiale:
• 50.000 de lei pe zi pentru primele trei zile
• 100.000 de lei pe zi după această perioadă
În cazul contestării unei decizii de blocare, instanța competentă este exclusiv Curtea de Apel București. Contestarea nu oprește aplicarea măsurilor, ceea ce înseamnă că accesul va fi restricționat până la o decizie definitivă.
O lege necesară sau o amenințare la libertatea de exprimare?
Guvernul susține că scopul măsurilor este protejarea proceselor democratice și prevenirea intervențiilor externe în alegeri. Un factor determinant în adoptarea proiectului este anularea alegerilor prezidențiale din 2024, bazată pe documente desecretizate care indicau o intervenție a Rusiei în campania electorală.
Însă, există și temeri legate de posibile abuzuri și riscul de cenzură. De aceea, proiectul este supus discuțiilor cu Comisia Europeană pentru a evita încălcări ale dreptului la liberă exprimare.
Criticii atrag atenția că definiția largă a „conținutului ilegal” ar putea fi folosită pentru a elimina nu doar știrile false, ci și opinii neconforme cu pozițiile autorităților. O asemenea lege ar putea crea un precedent periculos, cu potențiale abuzuri în viitor.
România se alătură altor țări care aplică măsuri stricte împotriva dezinformării online. Dacă va fi implementată corect, această lege poate contribui la limitarea manipulării și a influențelor externe în procesele democratice. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri nu vor degenera într-o formă de cenzură în care statul decide arbitrar ce conținut este permis și ce este eliminat.
