Situatia de la Curtea de Argeș privind aprovizionarea cu apă potabilă este în discuție la nivelul guvernului. Conform unui document în posesia Gândul, Primăria Curtea de Argeș a transmis o solicitare oficială către Prim-ministru Ilie Bolojan și alte ministere competente, acuzând probleme nutriționale cu apa distribuită din rețeaua publică și solicitând suma de aproape 2 milioane de euro pentru rezolvarea urgenței.
Contaminarea cu bacteria, în variantele clostridium perfringens și clostridium difficile, a fost confirmată în apa distribuită de societatea Primăriei Curtea de Argeș, SC Aquaterm AG 98 SA.
În acest timp, circa 50.000 de locuitori, printre care vârstnici, pacienți, copii, depind de alte surse pentru apă potabilă și utilizare în bucătărie.
După golirea Lacului Vidraru, prima operațiune controlată din istorie, realizată în conformitate cu avizul de la Aquaterm care indica o turbiditate maximă de 20 ntu (unitate de măsurare a clarității apei), s-a depășit această limită de zece ori, de fapt.
Această autorizare a fost emisă în condițiile în care Hidroelectrica a obținut fonduri de 200 de milioane de euro pentru modernizarea Lacului Vidraru, fiind necesară în vederea accesării acestor resurse pentru un proiect pe durata de 7 ani.
Pe de altă parte, Societatea Aquaterm nu a mai realizat investiții în sistemele de distribuție a apei potabile de peste jumătate de secol, în ciuda reuniunilor și întâlnirilor organizate de autoritățile județene, precum Prefectura Argeș, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Agenția Națională pentru Ape și jandarmerie.
Specialiști consultați de Gândul susțin că o turbiditate de 20 ntu indică o apă aproape limpede și necesită un tratament de purificare redus, în condițiile în care valorile zilnice de 50 ntu sunt considerate normale pentru apa din râuri.
Au fost întocmite rapoarte zilnice privind nivelul turbidității, în care s-a consemnat valorile de la intrare și ieșire din stații, acestea fiind considerate criterii obligatorii de monitorizare.
Primăria Curtea de Argeș solicită fonduri guvernamentale pentru deblocarea crizei
Autoritățile județene, sub coordonarea Prefecturii Argeș, au realizat în toamna anului anterior două goliri controlate ale Lacului Vidraru, în condiții de simulare, pentru a preveni riscurile generate de deversarea apei.
Specialiștii avertizează faptul că barajul a ajuns la limita duratei normale de funcționare și poate surveni un accident dacă nu se implementează măsuri de prevenție adecvate.
Atât Hidroelectrica, cât și Aquaterm nu au planificat investiții pentru gestionarea riscurilor legate de golirea lacului, Hidroelectrica neestimând creșterea excesivă a turbidității, iar Aquaterm neavând în plan reamenajarea stației de tratare, în ciuda întâlnirilor săptămânale cu autoritățile locale.
În momentul în care criza a scăpat de sub control, autoritățile au solicitat sprijin unei companii de distribuție de apă din București, care a trimis echipe de specialiști pentru evaluarea situației și implementarea unei soluții rapide pentru îmbunătățirea condițiilor.
Costurile acestei intervenții se ridică la aproximativ 2 milioane de euro, fonduri pe care primăria nu le deține, dar le-a solicitat guvernului. Unii specialiști cred că o soluție de urgență poate fi implementată în maximum trei luni pentru stabilizarea situației.
Documentul transmis de primărie către guvern, despre care se afirmă că a fost trimis, nu are un număr de referință oficial în registry-ul instituției sau în documentele Guvernului României.
Sursele Gândul indică faptul că premierul Ilie Bolojan ar fi fost de acord cu alocarea acestor fonduri, însă decizia a fost amânată, iar momentul în care banii vor ajunge în conturile primăriei rămâne incert.
RECOMANDARE PENTRU AUTOR:
Deși nu ține de problema apei de la Curtea de Argeș, Diana Buzoianu indică vinovații: “Investițiile nu au fost făcute de peste 50 de ani”
Criza apei potabile se agravează la Curtea de Argeș. După o ședință de urgență „cu caracter secret”, conducătorii guvernamentali Bolojan și Arafat ar fi identificat responsabili. Gândul enumeratează documentul DSP care confirmă infestarea apei, în timp ce cetățenii sunt fără apă potabilă de aproape cinci luni.
