Un raport al Erste Bank indică faptul că Banca Națională a României va păstra rata dobânzii constante. „Consolidarea fiscală a influențat economia (creștere de 0,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior în ultimul trimestru din 2025) și nivelul inflației”, afirmă analiștii în cadrul Erste, banca matrice a BCR.
Adrian Codirlașu, președinte CFA România, susține aceeași opinie, considerând că rata dobânzii va rămâne stabilă la nivelul Băncii Naționale a României. Inflația din luna ianuarie a fost de 9,7%, un nivel foarte ridicat. „Previziunile noastre indică faptul că inflația va atinge la sfârșitul anului un nivel estimat între 6% și 7%, rămânând în continuare ridicată”, explică Adrian Codirlașu.
„Momentul unei prime reduceri încă nu este stabilit. Deși nu anticipăm modificări, economia românească a încetinit vizibil la sfârșitul anului 2025, în timp ce inflația continuă să fie înaltă”, concluzionează Erste Bank.
Pe piața valutară, datele privind produsul intern brut al României au fost dezamăgitoare, influențând negativ curvele de randamente ale obligațiunilor ROMGB. Mai mult, România va relansa emisiunile ROMGB-2028, 2031 și 2040, conform raportului Erste.
Reevaluarea țintei de inflație a BNR: Semnale pozitive
O analiză a echipei de cercetare a Erste Bank arată că „indicele prețurilor de consum din ianuarie a avut o evoluție favorabilă, situându-se la 9,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, în ușoară scădere față de 9,7% la finalul anului 2025”.
Comparativ cu media de 9,4% estimată de Bloomberg și cu prognoza proprie a băncii de 9,3%, diferența provine în principal din evoluția prețurilor gazelor naturale, care au înregistrat o scădere marginală în această lună, sub anticipările noastre de aproximativ 4%, bazate pe facturile de utilități.
O minoră variabilă în prognoză (sub 0,1 puncte procentuale) se datorează ajustării ponderilor componentelor din coșul de consum, actualizate anual. Inflația de bază a rămas în parametri stabili în ianuarie, la 8,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se constant față de luna anterioară și fiind în concordanță cu așteptările noastre.
„Reevaluăm estimarea inflației pentru sfârșitul anului 2026, care urcă la 4,4% față de aceeași perioadă a anului anterior, de la 3,7%. Modificarea reflectă, în principal, perspective externe actualizate și noile tendințe ale prețurilor internaționale ale materiilor prime”, explică Erste.
Având în vedere discuțiile privind prelungirea plafonului de preț pentru gazele naturale până în 2027, riscurile de creștere a tarifelor reglementate par a fi diminuate. Posibilitatea extinderii plafonului pentru majorările de preț pentru alimentele de bază și eventual corelarea acestuia cu anumite praguri de inflație reprezintă și ele opțiuni.
Totuși, dacă plafonul pentru aceste prețuri va expira la sfârșitul lunii martie, pot apărea riscuri de creștere a estimărilor noastre. Pentru finalul lui 2027, prognozăm o inflație de 4,5%, inclusiv impactul scenariului ETS2, care adaugă circa 0,8-0,9 puncte procentuale.
Erste continuă să anticipatează prima reducere a ratei dobânzii în 2026, în cadrul întâlnirii din mai, având în vedere tendința inflației, în mare parte generată de factori de ofertă și de măsurile de consolidare fiscală. Începând din acea perioadă, previziunile indică o relaxare cumulative de 125 de puncte de bază, culminând cu o rată a dobânzii de politică monetară de 5,25% până la sfârșitul anului.
Deținerea salariilor reale în scădere, fragilizarea pieței muncii, încrederea consumatorilor sub nivelurile din perioada lockdown-ului și creșterea economică sub potențial în ultimii doi ani, care au inclus două recesiuni tehnice, justifică începutul ciclului de relaxare monetară din mai.
„Estimăm nivelul neutral al ratei reale a politicii monetare la aproximativ 1,75%. Astfel, având în vedere politica fiscală deflaționistă, considerăm că Banca Națională are resurse limitate pentru a aștepta dispariția șocurilor inflaționiste din baza de date înainte de a reduce rata dobânzii”, susține banca.
BNR ar putea adopta o strategie anticipativă și ar putea micșora dobânda înainte de scăderea bruscă a inflației
În această perspectivă, se consideră că Banca Națională va urma o abordare preemptivă, acționând înainte de reducerea observată a inflației anuale, estimată pentru iulie-august.
Din punctul de vedere al transmisiei politicii monetare, după înăsprirea condițiilor monetare din cauza tensiunilor politice generate de alegerile din mai, surplusul de lichiditate față de BNR a revenit la nivelurile anterioare, limitând posibilitatea unor relaxări suplimentare ale facilității de depozit a băncii centrale.
De asemenea, decalajul între modificarea ratei dobânzii și impactul asupra creditelor de retail este mai accentuat, în timp ce condițiile de creditare pentru creditele ipotecare s-au înăsprit în ultimele două trimestre. Totodată, evoluția inflației va fi principalul factor de influență pentru deciziile BNR, care va avea nevoie de convingere că procesul de dezinflație este ireversibil pentru a începe reducerea ratelor.
„În condițiile de față, dacă Banca Centrală va opta pentru o strategie prudentă, următoarea oportunitate de inițiere a ciclului de relaxare va fi la publicarea raportului de inflație din august”, menționează Erste Bank. Inflația ajustată CORE2, indicator monitorizat atent de BNR, a fost stabilă în ianuarie, la 8,5% în termeni anuali. Inflația pentru produsele alimentare de bază a ușurat ușor, ajungând la 8,4%, iar cea pentru produsele nealimentare de bază a coborât la 5,0%.
Inflația pentru serviciile esențiale a rămas constantă la 10,5%. În 2026, se anticipează că inflația de bază va atinge 4,0%, urmând o traiectorie similară cu cea a inflației globale, influențată de efectele de bază. În termeni lunari, indicatorul de consum a crescut cu 0,86% în ianuarie. Prețurile alimentelor au crescut cu 0,91% față de luna precedentă, în principal datorită costurilor mai mari pentru legume și fructe.
Prețurile produselor nealimentare au crescut cu 0,51% față de luna anterioară, ca urmare a majorării accizelor la combustibili și tutun. În același timp, tarifele serviciilor au crescut cu 1,56%, cea mai mare creștere fiind consemnată pentru serviciile de alimentare cu apă, canalizare și salubritate.
