Ultima rundă de negocieri pentru încheierea conflictului din Ucraina s-a încheiat oficial miercuri, fără a înregistra progrese semnificative. Totuși, în culise, potrivit The New York Times, negociatorii au încercat să găsească un compromis privind unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei.
Rusia a solicitant Ucrainei să cedeze terenul controlat în regiunea Donețk, ca parte a condiției pentru încheierea conflictului. Este vorba despre o bandă de teren lungă de aproximativ 80 de km și lată 65 de km, ce include numeroase localități și sate, situată între front și granița administrativă a regiunii.
Ucraina a refuzat retragerea unilaterală, argumentând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să inițieze noi atacuri, fie în Ucraina, fie în alte zone. Kievul a solicitat asigurări de securitate pentru a descuraja Moscova să încalce orice armistițiu.
Compromisul: zonă demilitarizată în Donețk, fără control militar
În ultimele săptămâni, oficialii au discutat despre înființarea unei zone demilitarizate, necontrolată de niciuna dintre armată, potrivit a trei surse apropiate negocierilor de la Geneva, informează jurnaliștii.
Această idee revine în discuție, fiind inclusă anterior în diverse planuri de pace, inclusiv în unul cu 28 de puncte propus de administrația Trump în noiembrie.
În ultima perioadă, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a subliniat frecvent că nu este favorabil cedării de teritorii pentru a obține pace. „Permițând agresorului să ia ceva, se face o greșeală gravă”, a scris el luni pe rețelele sociale.
Anul trecut, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre posibilitatea formării unei zone demilitarizate în Donbas.
Planul în 28 de puncte ar fi plasa Rusia la conducerea zonei, dar i-ar interzice militarii ruși să desfășoare acolo forțe armate. Putin a menționat anterior necesitatea discuțiilor pentru clarificări.
Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a exprimat un optimism mai mare, indicând că Rusia ar putea accepta astfel de zone dacă poliția sau forțele de gardă națională ruse ar putea patrula în regiune.
O zonă demilitarizată ar putea reprezenta o soluție viabilă, a afirmat William B. Taylor, membru în Atlantic Council și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de The New York Times. Totuși, interesele Ucrainei trebuie protejate, ceea ce ar necesita presiuni suplimentare din parte administrației americane asupra Rusiei.
„Este esențial ca soluția să fie concretă, nu o soluție impusă sau dezechilibrată”, a spus Taylor. „O remediere forțată nu va fi durabilă. Nu va ține în timp.”
Crearea unei zone de liber schimb
Pentru a facilita acceptarea de către ambele părți, negociatorii au discutat și despre implementarea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși perspectivele investițiilor sunt limitate în terenul aflat între două forțe militare, chiar și cu un armistițiu. Majoritatea industriei din zonă este în ruină, cu o singură mină de cărbune operațională, iar riscul reaprinderii conflictului va persista pentru mulți ani.
Președintele Zelenski a exprimat și el reticență față de această variantă.
Retragerea armatei ruse și a celei ucrainene de pe linia frontului
O altă problematică importantă este retragerea forțelor militare de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele decât dacă Rusia va face același lucru, la o distanță egală.
În discuțiile de la Abu Dhabi din această lună, reprezentanții ucraineni au analizat posibilitatea unei retrageri parțiale a Rusiei de pe linia frontului, care nu trebuie neapărat să fie simetrică, indicând o eventuală relaxare a poziției Ucrainei.
Guvernarea zonei demilitarizate de către administrații civile ruse și ucrainene
Modalitatea de administrare a zonei demilitarizate a fost, de asemenea, o temă de dispută. Ucraina a insistat pentru prezența unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care adăpostește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, conform administratorului zonei.
Negociatorii au discutat despre înființarea unei administrații civile care să gestioneze zona după încheierea conflictului, inclusiv reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei, însă ajungerea la un consens este departe.
Secvențierea etapelor procesului de pace
O altă temă recent reactivată este ordonarea etapelor de implementare, ce include acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, stabilirea cadrului pentru finanțarea reconstrucției și organizarea alegerilor în Ucraina.
Săptămâna trecută, Zelenski a afirmat că Ucraina dorește încheierea unui acord cu privire la garanțiile de securitate înainte de a se angaja în organizarea de alegeri sau retrageri de trupe în Donbas.
„Aș prefera să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi alte documente”, a spus el. „Acesta ar fi un semnal clar de încredere. Nu e doar o chestiune de corectitudine, ci de încredere. Încrederea față de parteneri ar crește dacă garanțiile ar fi prioritate.”
Zelenski consideră că ucrainenii trebuie „să fie siguri — nu doar să creadă — că agresiunea Rusiei va fi imposibilă sau, cel puțin, dacă se va produce, nu vor fi singuri în fața acesteia”.
